sursa foto: Inquam Photos/ George Călin
Fermierii europeni protestează miercuri în fața instituțiilor europene, față de planul Comisiei Europene de reformă a politicii agricole comune. Comisia va adopta miercuri viitorul buget multianual al Uniunii Europene (MFF), pentru perioada 2028-2034.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
UPDATE 16.28 Asociații de agricultori din mai multe state membre ale UE mărșăluiesc spre sensul giratoriu Schuman din Bruxelles, unde intenționează să organizeze un protest în fața Comisiei Europene, scrie Euractiv.
Manifestația va include discursuri și bannere, inclusiv unul din partea organizației umbrelă Copa & Cogeca pe care se va citi „Fără buget > Fără PAC > Fără fermieri > Fără securitate”.
Grupul speră ca mesajul să transmită un semnal clar de dezaprobare față de reducerile propuse și de restructurarea finanțării UE pentru agricultură.
Știrea inițială
În timp ce prezentarea bugetului UE menține bula de la Bruxelles în tensiune, asociațiile de fermieri s-au adunat miercuri în fața Parlamentului European, exprimându-și opoziția puternică față de propunerea Comisiei Europene de a fuziona politica agricolă comună (PAC) cu fondul de coeziune al UE într-un singur „super-fond”.
Aproximativ 100 de membri ai asociației italiene Coldiretti s-au adunat în piața Luxemburg, fluturând bannere și scandând sloganuri precum „Europa nu este Vonderland”, într-o aluzie la președintele Comisiei, Ursula von der Leyen.
„În fiecare parte a lumii, fiecare stat crește resursele pentru agricultură, deoarece agricultura este o situație socială. În Europa, diminuăm resursa și, de asemenea, creăm o situație foarte periculoasă pentru noi, deoarece punem PAC într-un singur fond cu coeziunea și sectorul piscicol”, a declarat Ettore Prandini, președintele național al Coldiretti pentru Euractiv.
„Pentru noi, acest lucru este atât periculos, cât și inacceptabil, și vrem să îl schimbăm”, a adăugat el.
Potrivit Coldiretti, între 200 și 300 de protestatari din mai multe state membre s-au alăturat, de asemenea, demonstrației.
Reforma politicii agricole comune nemulțumește
Politica agricolă comună (PAC) este un subiect extrem de sensibil din bugetul Uniunii Europene.
PAC este domeniul cărora li se alocă cele mai mari cheltuieli până în prezent, cu 387 de miliarde de euro pe şapte ani, din 2021 până în 2027, din care 270 de miliarde de euro sunt ajutoare directe pentru agricultori.
Potrivit unui document care a fost divulgat luni, Bruxelles-ul se pregăteşte să propună o reformă a arhitecturii bugetare a politicii sale agricole, care ar fi integrată într-un fond mult mai vast de „parteneriat naţional şi regional”, de care agricultorii se tem.
Propunerea Comisiei Europene este de a fuziona politica agricolă comună (PAC) cu fondul de coeziune al UE într-un singur „super-fond”.
Astfel, Comisia urmează să aloce 946 de miliarde de euro pentru „modelul social european și calitatea vieții”, ceea ce ar putea include politica regională și politica agricolă comună, care reprezintă în prezent două treimi din bugetul UE. Dacă cifrele sunt confirmate, subvențiile pentru agricultori și plățile către regiunile mai sărace – care au fost „pâinea și untul” bugetului UE timp de decenii – vor reprezenta o parte semnificativ mai mică din cheltuielile totale în următorii ani.
„Centralizarea finanţării UE într-un fond unic (…) riscă să dizolve politica agricolă comună”, cu „mai puţine garanţii”, obiectează grupul de lobby Copa-Cogeca.
Şi Parlamentul se opune, potrivit europarlamentarului Siegfried Mureșan.
Cu toate acestea, Comisia se vrea liniştitoare. PAC va continua să funcţioneze cu reguli proprii şi mijloace financiare alocate, asigură executivul, în special pentru ajutoarele directe acordate agricultorilor.
Cel puţin două mecanisme de sprijin pentru regiunile rurale defavorizate şi pentru inovarea în agricultură ar urma însă să fie retrase din finanţarea PAC şi să fie incluse în finanţarea destinată coeziunii teritoriale.
Comisia ar dori, de asemenea, să revizuiască modul de calcul al plăţilor PAC, pentru a viza mai bine beneficiarii.
Pentru a evita finanţarea excesivă a celor mai mari exploataţii agricole, Bruxelles-ul ar dori să plafoneze la 100.000 de euro ajutoarele pe hectar şi să introducă un principiu degresiv (de reducere treptată) . Dar şi în acest caz, se prefigurează o luptă dificilă.
