Fitch a confirmat ratingul României. Agenția vede riscuri pentru economie ce pleacă de la criza politică

Carmen Radu oct. 23, 2021 0 comentarii
Fitch agentie rating Sursa foto Fitch

Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria „recomandat pentru investiţii”, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Agenția vede riscuri ce derivă din dezechilibrele fiscale ale României și din scumpirile la energie, dar și din criza politică.

Săptămâna trecută, agenția de rating Standard & Poor’s a menținut rating-ul României la BBB-/A-3 cu perspectivă stabilă, pe motiv că, în ciuda incertitudinii politice sporite în urma demiterii recente a guvernului la moțiune, PNRR recent aprobat și procedura de deficit excesiv vor duce la o disciplină fiscală suficientă pentru a depăși luptele partizane și pentru a realiza consolidarea bugetară în următorii doi ani.

În schimb, agenția de rating Moody’s a îmbunătățit perspectiva rating-ului României la stabilă, de la negativă, datorită perspectivelor solide de creștere economică bazate pe sectorul privat și pe utilizarea fondurilor europen, dar și pentru că procedura de deficit va acționa ca o ancoră politică cheie a strategiei fiscale.

Comunicatul Fitch:

Perspectivele negative reflectă incertitudinea continuă cu privire la implementarea politicilor de abordare a dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu și impactul asupra finanțelor publice ale României al riscurilor persistente ale pandemiei și al costurilor energetice în creștere.

Instabilitatea politică în urma demiterii guvernului PNL în octombrie a crescut incertitudinea cu privire la sfera și ritmul implementării reformelor, deși aprobarea Planului de redresare și reziliență (PRR) la sfârșitul lunii septembrie – care include o serie de reforme pentru îmbunătățirea sustenabilității fiscale pe termen mediu și lung – ar putea acționa ca o ancoră cheie.

Ratingul de investiții al țării este susținut de nivelul datoriei publice și al serviciului datoriei. Acestea sunt echilibrate de deficitele bugetare gemene și de deficitul de cont curent mai mari decât cele ale statelor similare, dar și de un istoric slab de consolidare fiscală și de rigiditatea bugetară ridicată, alături de o poziție de debitor extern net.

Incertitudinea politică a crescut în urma demiterii guvernului condus de premierul Cîțu printr-un vot de neîncredere la începutul lunii octombrie. Stabilitatea guvernamentală a început să slăbească cu câteva săptămâni înainte, deoarece tensiunile au crescut între două dintre cele trei partide din coaliția de guvernământ, PNL Citu și USR-PLUS, parțial din cauza priorităților politice. Este posibil un guvern de coaliție tripartit similar sub conducere diferită, având în vedere că partidele ar putea încerca să evite alegerile anticipate, deoarece sondajele indică pierderi substanțiale (și câștiguri pentru principalul partid din opoziție, PSD). Cu toate acestea, faptul că România are trei guverne din 2018 și că guvernul condus de PNL a durat mai puțin de un an a evidențiat dificultățile în rezolvarea tensiunilor politice înrădăcinate, crescând riscurile unei paralizii politice și legislative prelungite.

Fitch continuă să se aștepte la o consolidare fiscală moderată pe termen scurt, deficitul guvernamental urmând să atingă 8% din PIB în termeni ESA în 2021. O recuperare mai rapidă decât se aștepta a veniturilor în ianuarie-august a oferit autorităților un anumit spațiu pentru a crește cheltuielile cu sănătatea, România fiind lovită în prezent de cel mai mortal val al pandemiei de coronavirus.

Riscurile negative s-au accentuat prin obiectivul de deficit bugetar pentru 2022 (6,2% din PIB conform Programului de convergență), deoarece reducerea planificată de 1,2 puncte procentuale a cheltuielilor ar putea fi compromisă de costurile continue cu sănătatea și de transferuri/salarii mai mari pentru a face față costurilor în creștere cu energia, deși acest lucru ar putea fi parțial atenuat de profiturile mai mari ale companiilor energetice de stat.

Conform PNRR-ului aprobat de România, autoritățile urmăresc să aprobe și să implementeze reforme privind pensiile publice și cheltuielile salariale până la jumătatea anului 2023, existând în același timp un angajament de a crește veniturile cu 3 puncte procentuale din PIB până în 2025 (în primul rând printr-o reformă a agenției fiscale de stat). Atingerea acestor obiective este esențială pentru a garanta plățile planificate prin PNRR de 29,9 miliarde de euro (din care 14,2 miliarde euro în granturi și restul în împrumuturi), în timp ce implementarea cu succes a reformelor ar putea contribui la abordarea unora dintre principalele provocări fiscale structurale ale României. În combinație cu angajamentele asumate în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, aceasta va servi ca o ancoră importantă, indiferent de ce partid este la putere.

Cu toate acestea, riscurile de punere în aplicare sunt susceptibile să persiste (în special dacă există o criză politică prelungită), inclusiv în ceea ce privește sfera și amploarea reformelor de cheltuieli. În acest context, prognozăm în prezent un deficit bugetar de 5,8% din PIB în 2023, printre cele mai mari din categoria „BBB”.

În cadrul scenariului nostru de referință, prognozăm că datoria publică/PIB va crește treptat la 55,2% în 2023 de la 47,3% în 2020, încă sub prognoza pentru mediana „BBB” de 60,2%. România a avut acces bun la piețele externe, precum și o gestionare solidă a datoriilor (plățile dobânzilor la venituri sunt printre cele mai scăzute din categoria BBB), care au compensat riscurile generate de nevoile brute de finanțare mari. Cu toate acestea, dinamica datoriei publice va rămâne vulnerabilă la potențialele schimbări ale sentimentului pieței și la schimbările negative ale politicilor. În plus, dezechilibrele macro persistente, inclusiv un deficit extern mare, limitează răspunsul politic în cazul unor macroșocuri.

Fitch se așteaptă ca economia României să crească cu 7,2% în 2021, înainte de a se modera la o medie de 4,5% în 2022-2023 (față de mediana BBB de 4,2%). Producția a depășit deja nivelurile din 2019 în primul trimestru din 2021, datorită unei redresări solide a cererii interne și evidențiind rezistența economiei la evoluțiile pandemiei. Întreruperea lanțurilor de aprovizionare (în special în sectorul auto) și impactul costurilor mai mari ale energiei ar putea diminua creșterea pe termen scurt.

Sursa foto: Fitch

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.