Fondul de locuințe al României a ajuns la 9,58 milioane de unități în 2021, cu o majorare de doar 0,7% față de anul precedent

Fondul de locuinţe şi-a păstrat în 2021 trendul ascendent din ultimii ani și a înregistrat 9.587.200 de unităţi, în creştere cu 66.100 (+0,7%), faţă de sfârşitul anului 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), citate de Agerpres.

Creşterea “intrărilor” în fondul de locuinţe existent s-a datorat atât construcţiilor noi (71.400 locuinţe), cât şi transformării unor spaţii cu altă destinaţie, în locuinţe (700 locuinţe). Totodată, s-au înregistrat “ieşiri” din cadrul fondului de locuinţe de 6.000 locuinţe, ca urmare atât a demolărilor (5.300 locuinţe), cât şi prin schimbarea unor locuinţe în spaţii cu altă destinaţie (700 locuinţe).

În profil regional, fondul locativ existent la sfârşitul anului 2021, relevă îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei, în toate regiunile de dezvoltare. Astfel, la sfârşitul anului 2021, pe o locuinţă din fondul locativ existent se înregistrau în medie, 2,8 camere/locuinţă, peste această medie regiunile de dezvoltare Sud – Muntenia şi Sud – Vest Oltenia (3 camere/locuinţă, fiecare), Sud – Est (2,9 camere/locuinţă), Nord – Est (2,8) la egalitate cu media, restul regiunilor de dezvoltare situându-se sub această medie.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Mărimea locuinţelor, exprimată prin suprafaţa medie locuibilă ce revine pe o locuinţă, a crescut în toate regiunile de dezvoltare. Cea mai mare suprafaţă medie locuibilă pe o locuinţă s-a înregistrat în regiunile Bucureşti – Ilfov (52,9 mp) şi Vest (51,3 mp), iar cea mai mică în regiunea Sud – Vest Oltenia (45,3 mp).

“Ţinând seama de suprafaţa locuibilă disponibilă pe o locuinţă, apar diferenţe în ceea ce priveşte suprafaţa medie locuibilă ce revine pe o cameră de locuit. Astfel, cele mai spaţioase camere de locuit s-au înregistrat în regiunile: Bucureşti – Ilfov (în medie unei camere îi revine o suprafaţă locuibilă de 19,6 mp), Centru şi Vest (19,2 mp, fiecare), Nord – Vest (18,8 mp) şi Nord – Est (17,1 mp). Cele mai mici suprafeţe medii locuibile pe o cameră se află în regiunile de dezvoltare: Sud – Est (16,4 mp), Sud – Muntenia (15,7 mp) şi Sud – Vest Oltenia (15,3 mp)”, precizează INS.

Cele mai multe locuinţe existente la sfârşitul anului 2021 se înregistrau în regiunile de dezvoltare Nord – Est (16%), Sud – Muntenia (14,4%), Bucureşti – Ilfov (13,8%), Nord – Vest (12,8%) şi Sud – Est (12%). La polul opus, cu cele mai puţine locuinţe, se afla în regiunea de dezvoltare Vest (9,1%).

Pe medii de rezidenţă, din numărul total al locuinţelor, mai mult de jumătate (55,4%) se aflau în mediul urban, dintre care 98,2% erau proprietate majoritar privată.

În structura fondului locativ în anul 2021, comparativ cu anul 2020, după forma de proprietate, se constată faptul că a crescut numărul locuinţelor cu forma de proprietate majoritar privată, de la 9.403.800, la sfârşitul anului 2020, la 9.468.600, la finele anului trecut, concomitent cu creşterea numărului locuinţelor aflate în proprietate majoritar de stat, respectiv de la 117.300 locuinţe la sfârşitul anului 2020, la 118.600 locuinţe.

Comparativ cu anul precedent, a avut loc o creştere a numărului locuinţelor atât în mediul urban (+40.400), cât şi în mediul rural (+25.700).

Numărul locuinţelor aflate în proprietate majoritar de stat sunt concentrate într-o pondere de 82,8%, în mediul urban şi de 17,2% în mediul rural.

INS mai semnalează că, dacă se compară indicatorii sintetici ai fondului de locuinţe pe medii de rezidenţă, se observă că, în ceea ce priveşte suprafaţa medie pe o locuinţă, există o diferenţă de 0,2 mp (48,6 mp în mediul rural, faţă de 48,4 mp în cel urban). La suprafaţă medie pe camerele de locuit există o diferenţă de 2,6 mp (18,8 mp în mediul urban, faţă de 16,2 mp în cel rural), în schimb la numărul mediu de camere pe o locuinţă este mai mare în mediul rural (3), faţă de mediul urban (2,6).