Furnizorii de energie avertizează că rectificarea bugetară alocă sub 25% din necesarul pentru finanțarea schemei de sprijin la energie: „Expune la un risc major capacitatea de a mai funcționa a întregului sector energetic”

Furnizorii de energie din România, reuniți în cadrul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), avertizează că rectificarea bugetară prevede mai puțin de 25% din necesarul de finanțare estimat pentru acoperirea schemei de plafonare și compensare a facturilor la energie, atât pentru consumatori casnici, cât și pentru cei industriali, ceea ce expune la un risc major capacitatea de a mai funcționa a întregului sector energetic.

La rectificarea bugetară, Ministerul Energiei a cerut o suplimentare a bugetului de 31 de miliarde lei, după cum scria Economedia în exclusivitate aici, dar primește deocamdată doar 2,5 miliarde lei, conform proiectului pus în dezbatere publică.

Conform ACUE, suma prevăzută prin actuala rectificare bugetară, de 2,5 miliarde de lei pentru Ministerul Energiei, reprezintă doar 7,7% din necesarul de finanțare estimat de minister (31 de miliarde lei) pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern doar prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferențelor dintre prețul real al facturilor consumatorilor non-casnici și prețul plafonat al energiei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Totodată, Federația susține că suma prevăzută prin actuala rectificare bugetară, de 7,3 miliarde pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru întregul capitol de „Asistență socială” este mult sub necesarul de finanțare estimat de Federația ACUE la solicitarea autorităților (de 8,4 miliarde lei) pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferențelor dintre prețul real al facturilor consumatorilor casnici și prețul plafonat al energiei.

Astfel, ACUE avertizează că actuala rectificare bugetară nu include sumele necesare pentru acoperirea plafoanelor de preț asumate de statul român pentru perioada aprilie – decembrie 2022 și expune la un risc major capacitatea de a mai funcționa a întregului sector energetic.

„În contextul local și internațional, marcat de o creștere abruptă a prețului la energie și de foarte multe incertitudini în ceea ce privește securitatea în aprovizionare, decizia de a „sub-bugeta” o schemă de sprijin asumată de statul român, de care beneficiază aproximativ 90% din clienții casnici și noncasnici, reprezintă un risc major suplimentar care afectează grav reziliența întregului sector energetic”, arată ACUE.

Federația susține că autoritățile au vizibilitate completă asupra pieței de energie și nu trebuie să aștepte, așa cum au afirmat, decontările pentru luna aprilie 2022 pentru a estima corect necesarul de finanțare.

„Este îngrijorător că autoritățile nu au o perspectivă a evoluțiilor din piața locală de energie și se eschivează de la obligația de a asigura fondurile necesare, prin invocarea unor întârzieri în procesul de decontare, care au fost create tot de instituții ale statului, prin prevederi și proceduri elaborate cu întârziere, defectuoase și neclare”, arată reprezentanții companiilor din energie.

„Banii nu sunt pentru furnizori, ci pentru consumatorii de energie. Furnizorii acordă în avans, din fonduri proprii, acest sprijin pentru clienți. Astfel că, în mod direct și imediat, această decizie riscă să genereze un blocaj la nivelul activității de furnizare, dar impactul ulterior se va resimți la nivelul întregului sector energetic și, în ultimă instanță, la clienții finali”, spune Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.

Pentru proiectul de rectificare bugetară supus dezbaterii publice, ACUE consideră că Ministerul Finanțelor Publice are datoria de a asigura:

• O bugetare realistă a angajamentelor asumate față de clienții finali, prin schemele de plafonare în vigoare
• Adaptarea scenariilor de lucru la realitatea pieței, pentru a asigura funcționarea în condiții sustenabile a sectorului energetic
• Transparență în stabilirea şi autorizarea prealabilă a veniturilor şi cheltuielilor publice.

În același timp, pentru implementarea în condiții optime a schemelor de sprijin, ACUE consideră că instituțiile publice implicate în procesul de decontare au datoria de a asigura:

• Recuperarea decalajului de 5 luni pentru decontarea măsurilor asumate pentru schemele de sprijin, inclusiv prin opțiunea de deducere a sumelor restante din obligațiile fiscale ale furnizorilor și/sau decalarea termenelor de plată pe lanțul de aprovizionare
• Un proces de decontare în termenul prevăzut de cadrul legal (45 zile), prin adoptarea urgentă a unor proceduri de evaluare a cererilor de decontare și plată clare, explicite și transparente.

„Rolul furnizorilor este de a continua alimentarea cu energie a clienților. Neacoperirea la timp și la valoarea reală a sumelor angajate prin OUG 27/2022 vulnerabilizează capacitatea furnizorilor de a mai susține achiziția de energie, înmagazinarea pentru sezonul rece și fluxul financiar pe lanț, cu impact asupra stabilității alimentării cu energie, pentru industrii și pentru fiecare cetățean. Rolul furnizorilor, acela de a colecta prin prețul final de pe factură, toate costurile asociate sectorului energetic (producție, transport, distribuție, taxe, TVA, accize etc.) este grav afectat de sub-dimensionarea volumelor de plată și de întârzierea decontărilor”, arată ACUE.

ACUE mai susține că, din creșterile de preț înregistrate în zona de producție de energie, statul român a încasat venituri semnificative (peste 11 miliarde lei, doar din taxarea veniturilor suplimentare). În acest context, potrivit Federației, propunerea de alocare a sub 25% din necesarul pentru măsurile de sprijin la clienții finali dezechilibrează întreg sectorul energetic național, în contextul în care toate statele membre UE recomandă măsuri de întărire a rezilienței acestui sector.

„La aproape 10 luni de la adoptarea unui concept de politică socială, prin utilizarea agenților economici din sectorul de furnizare în rol de intermediari și de pre-finanțatori, a devenit clar că schemele de protecție adoptate sunt greu implementabile și nesustenabile”, spune Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.

Pentru evitarea unor efecte nedorite, ACUE crede că este imperios necesară revizuirea și planificarea unor măsuri de protecție în concordanță cu realitațile pieței și aliniate bunelor practici europene. În acest sens, ACUE susține ajustarea graduală a plafoanelor, acordarea de facilități directe pentru consumatori și protejarea în mod țintit a persoanelor cu venituri reduse și a sectoarelor economice cu ponderi mari ale costurilor energetice.