Sursa foto: Business Cover
Inflaţia este alimentată de o „super avalanşă de tichete”, precum cele pentru profesori, pentru mămici, pe lângă creşterile de taxe din ultima perioadă, a declarat joi Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate, co-managing Partner Biriş Goran SPARL, la un eveniment de specialitate, scrie Agerpres.
„O chestiune care pur şi simplu alimentează inflaţia, pe lângă creşterile de taxe, a fost în ultima perioadă o super avalanşă de tichete: tichete pentru profesori, tichete pentru mămici, tichete, tichete, tichete. Pentru tichetele pentru profesori, comisioanele tichetiştilor sunt de 10-11%. Asta îi obligă pe cei care aderă la program să mărească toate preţurile, că de unde să dea 10%? Tichetele sărăciei, 5%. Înţeleg că Guvernul este principalul beneficiar al inflaţiei, dar ar trebui totuşi să se mai gândească şi la cetăţean, pentru că măsurile astea care generează inflaţie nu fac decât să scadă puterea de cumpărare şi, deci, nivelul de trai al cetăţenilor”, a menţionat Gabriel Biriş, la conferinţa „Suprareglementare, suprataxare. Când ce e mult strică”, organizată de CLCC – Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării.
În context, el a subliniat că scade şi capacitatea companiilor de a face investiţii.
Pe de altă parte, Biriş a reamintit că, în şapte ani şi jumătate, au fost identificate 107 legi, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă de modificare a Codului fiscal, reprezentând mai mult de una pe lună.
El a făcut referire la datele unui studiu realizat de The Tax Institute la 31 martie 2023, menţionând că acesta va fi actualizat.
„Am identificat 107 legi, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, de modificare a Codului fiscal în şapte ani jumate, mai mult de una pe lună. Astea au introdus 554 de modificări fără a lua în considerare impozitele şi taxele locale, care probabil mai adaugă 100. De atunci, mai avem modificări consistente care, estimarea mea e că au mai adus 100 de modificări, adică 4 legi şi ordonanţe, inclusiv 3 impozite noi, cel puţin două dintre ele extrem de toxice. Mă refer la impozitul minim pe cifra de afaceri şi la impozitul suplimentar pentru petrol şi gaze. Dacă la modificările astea mai adăugăm şi modificările Codului de procedură fiscală pe care nu le-am inventariat, le estimez la vreo 60-70, plus ce înseamnă modificări care nu sunt în zona de cod de procedură, precum AMEF (aparate de marcat electronice fiscale, n.r.), RO e-Transport, e-Factura, ajungem la aproape 200 de modificări de legislaţie fiscală, incluzând procedura fiscală. Este mult prea mult”, a menţionat Gabriel Biriş.
În opinia sa, pentru fiecare pagină de modificare de legislaţie „e nevoie de 30 de ore muncă, de specialişti de top”.
Totodată, el a subliniat că impozitele cresc, la fel şi deficitul, motiv pentru care „ar trebui pusă frână pe cheltuieli”.
„Asta înseamnă zeci de mii de ore de muncă degeaba, pentru că modificările alea la Codul fiscal au adus o scădere a veniturilor cu 0,53% din PIB. (…) Creşte şi deficitul. Poate că nu putem noi plăti cât pot ei risipi – şi atunci ar trebui pusă un pic de frână pe cheltuieli. În 2020, impozitele specifice pe gaz erau 16%, fără legătură cu impozitul pe profit. În 2022 crescuseră la 43,1%. Practic, statul a captat prin impozitare 70% din toate veniturile rezultate din creşterea preţului în sector. Pe lângă astea, s-a mai introdus şi contribuţia de solidaritate, din 2023, iar de anul acesta impozitul suplimentar pentru companiile din petrol şi gaze”, a adăugat Biriş.
În ceea ce priveşte taxarea specifică a sectorului de petrol şi gaze, Gabriel Biriş a menţionat că au fost identificate încă 40 de legi şi ordonanţe, doar cu privire la acest sector.