Sursa foto: Facebook/Friedrich Merz
Liderul principalului partid de opoziție din Germania a declarat că Berlinul și Bruxelles-ul sunt parțial vinovate pentru Brexit, deoarece nu au fost dispuse să ofere Regatului Unit concesii reale înainte de referendumul crucial din 2016, scrie Financial Times.
Friedrich Merz, șeful creștin-democraților de centru-dreapta, nu a numit-o pe Angela Merkel, dar a lăsat să se înțeleagă că fostul cancelar ar fi putut face mai mult pentru a-l ajuta pe premierul de atunci al Marii Britanii să câștige votul – o opinie larg răspândită la Westminster.
“Îmi amintesc că David Cameron a cerut schimbări în politica socială a UE și s-a întors la Londra cu mâinile goale”, a declarat Merz, care, potrivit sondajelor, are șanse mari să devină cancelar anul viitor, pentru Financial Times.
“Europenii continentali nu au fost în totalitate lipsiți de vină când a fost vorba de Brexit”, a adăugat el. “Ne-am pierdut răbdarea cu rolul special pe care Marea Britanie l-a jucat întotdeauna în politica europeană. Nu am făcut suficient pentru a-i ajuta să ajungă la un rezultat diferit la referendum”.
Merz, un fost director executiv al BlackRock, a lăudat, de asemenea, planul controversat al Marii Britanii de a deporta solicitanții de azil în Rwanda, spunând că este “ceva ce am putea imita”. “Este clar că va descuraja oamenii, în special tinerii care se îndreaptă spre Europa și care nu au nicio perspectivă reală de a primi azil”, a spus el.
Merz, care a fost ales lider al CDU după înfrângerea partidului în alegerile pentru Bundestag din 2021, a vorbit pentru FT cu puțin timp înainte de conferința anuală a partidului de la Berlin, la care a fost reconfirmat în funcția de lider cu 90% din voturi.
Conferința urmează să aprobe primul nou program de partid al CDU din 2007 încoace. Criticii spun că acesta reprezintă un pivotare spre dreapta, îndepărtându-se de poziția pragmatică și centristă pe care Merkel a întruchipat-o ca șef al guvernului.
Merz a respins această afirmație, spunând că nu este vorba de “o îndepărtare” de epoca Merkel, ci de “un angajament față de valorile și principiile de bază care ne-au susținut în cei peste 50 de ani de guvernare a Germaniei postbelice”.
“Suntem din nou un partid conservator”, a adăugat el. “CDU a fost întotdeauna creștin-socială, liberală și conservatoare în același timp. Dar recent am ascuns partea conservatoare, mai degrabă cu rușine. Acum o spunem [cu voce tare]”.
Merz a părăsit politica la începutul anilor 2000, după ce a pierdut în fața lui Merkel într-o luptă pentru putere în partid și a început o carieră în afaceri, ajungând mai târziu la președinția BlackRock Germania și devenind multimilionar în acest proces.
Dar el a reintrat în lupta politică în 2018, candidând pentru a-i succeda lui Merkel la conducerea CDU și câștigând în cele din urmă în 2022, la a treia încercare.
CDU este în prezent cel mai popular partid din Germania, cu un sondaj de 30 %, cu mult înaintea celor trei partide din coaliția de guvernare a cancelarului Olaf Scholz. Sondajele sugerează că ar putea fi pe cale să câștige alegerile de anul viitor.
Sub conducerea lui Merz, partidul a câștigat o serie de alegeri regionale, pe fondul nemulțumirilor tot mai mari față de guvernul lui Scholz. Însă Merz nu a reușit să își atingă ambiția de a reduce la jumătate sprijinul pentru Alternativa pentru Germania, partid de extremă dreapta, care se situează încă la 16% – la egalitate cu social-democrații lui Scholz – și este pregătit să obțină rezultate bune în trei alegeri regionale din estul Germaniei în luna septembrie.
De asemenea, nu este clar dacă Merz va fi următorul lider al Germaniei. Alți politicieni conservatori importanți, cum ar fi Markus Söder, prim-ministrul Bavariei, și Hendrik Wüst, liderul landului Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat stat german, ar putea concura cu el pentru a deveni candidatul de centru-dreapta pentru funcția de cancelar. Ambii se bucură de cote de popularitate mult mai mari decât Merz.
Comentariile lui Merz cu privire la Brexit se potrivesc cu opiniile multor conservatori britanici, care consideră că Merkel nu a făcut mare lucru pentru a-l ajuta pe Cameron să câștige referendumul.
În lunile care au precedat scrutinul, Cameron a încercat să obțină noi condiții pentru Marea Britanie din partea UE, de la servicii financiare la libera circulație a persoanelor, și s-a bazat foarte mult pe Merkel pentru a contribui la realizarea acestora.
Dar Merkel, precum și alți lideri, au dat puțin importanță unor idei precum o “frână de urgență” în ceea ce privește migrația în UE – o politică care, dacă ar fi fost adoptată, ar fi putut schimba cursul referendumului.
Merz a declarat că criza europeană a refugiaților din 2015-16, în timpul căreia Merkel a ținut deschise granițele Germaniei pentru peste 1 milion de persoane, multe dintre ele musulmani din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a afectat, de asemenea, votul pentru Brexit.
“Refugiații au fost cu siguranță un factor în înfrângerea lui Cameron la referendum”, a spus el. “Presa de dreapta din Marea Britanie a făcut mare caz de asta, în fiecare zi erau imagini cu oameni care traversau Canalul Mânecii”.
Merz a declarat că își dorește o relație mult mai strânsă între Marea Britanie și UE. “Avem o multitudine de oportunități, cel puțin în politica externă și de apărare, pe care ar trebui să le explorăm împreună”, a spus el. “Noi, germanii, avem un interes strategic uriaș în menținerea unei implicări strânse a Regatului Unit în Europa.”
De asemenea, el a lăudat modelul Rwanda, care s-a dovedit extrem de controversat atât în Marea Britanie, cât și în Europa. În proiectul noului său program politic, CDU propune ca solicitanții de azil să fie trimiși într-o “țară terță sigură”, unde ar rămâne dacă li se acordă azil.
“Simpla perspectivă că nu vei ajunge pe tărâmul făgăduinței din Germania și că va trebui să ceri azil într-o țară terță – să zicem Albania, dacă încerci să intri în Italia, sau Rwanda, dacă țintești spre Marea Britanie – va reduce numărul solicitanților de azil”, a declarat Merz.
Merz s-a declarat “ferm convins” că această abordare va funcționa. “Este un semnal că pur și simplu nu vom accepta pe toată lumea aici”.