GRAFIC Clasamentul celor mai îndatorate țări raportat la PIB / Pe ce loc se situează România

În 2025, datoria publică rămâne o problemă presantă pentru multe țări, guvernele din întreaga lume traversând provocări fiscale în urma pandemiei, instabilității geopolitice și încetinirii economice, scrie Visual Capitalist.

Publicația a întocmit clasamentul pentru 186 de țări în funcție de raportul datorie/PIB, un parametru-cheie utilizat pentru a evalua cât de mare este datoria unui guvern în raport cu producția sa economică.

Datele provin din World Economic Outlook al FMI, ediția din aprilie 2025.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Țările cu cel mai ridicat raport datorie/PIB

Economiile avansate au, în general, datorii mai mari decât celelalte, cu un raport mediu datorie/PIB de 110%, comparativ cu aproximativ 74% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare.

Sudanul se află în fruntea listei, cu o datorie publică de 252% din PIB, determinată de un conflict prelungit și de provocări economice grave. Țara africană a detronat Japonia din poziția de țară cu cel mai ridicat raport datorie/PIB în 2023, același an în care a izbucnit războiul civil din Sudan.

Japonia are cea mai mare povară a datoriei dintre țările dezvoltate, cu 235% din PIB, deficitele fiscale persistente și îmbătrânirea populației contribuind la creșterea datoriei sale. Alături de Japonia, Singapore (175%), Bahrain (141%) și Italia (137%) se numără printre cele mai îndatorate țări dezvoltate.

Statele Unite au, de asemenea, un raport datorie/PIB ridicat, de 123%, reflectând anii de cheltuieli deficitare și politicile de stimulare pe scară largă ca răspuns la crizele economice recente, precum pandemia.

Între timp, Germania are cea mai mică datorie dintre țările G7, de 65% din PIB, și se estimează că aceasta va scădea la 58% până în 2029. România este pe locul 72 în acest clasament, cu o datorie de 62% din PIB.

Impactul unor niveluri ridicate ale datoriei

Nivelurile ridicate ale datoriei publice sunt, de obicei, rezultatul mai multor factori, inclusiv politicile monetare agresive, relaxarea cantitativă, creșterea economică lentă sau negativă și nevoile de cheltuieli publice.

De obicei, raportul datorie/PIB crește după perioade de recesiune sau șocuri economice, cum ar fi criza financiară din 2008 și pandemia COVID-19, când guvernele utilizează stimulente fiscale pentru a îmbunătăți sănătatea economică.

Deși datoria poate fi utilă pentru a face față recesiunilor economice, datoria persistentă și excesivă implică riscuri pe termen lung. Printre acestea se numără o creștere mai lentă a PIB-ului, deprecierea monedei și, în cazuri extreme, incapacitatea de plată a datoriilor suverane, care necesită salvări conduse de FMI.

Cu toate acestea, unele țări, precum Japonia și SUA, emit datorii în propriile lor monede și dispun de flexibilitate în gestionarea gradului de îndatorare prin tipărirea de mai mulți bani. Cu toate acestea, chiar și aceste țări se confruntă cu creșterea costurilor dobânzilor pe măsură ce nivelul datoriilor crește.