Foto: Dreamstime
Creșterea economică a încetinit semnificativ în primul trimestru al anului curent, conform datelor publicate luna trecută de Institutul Național de Statistică. De ce? Efectul benefic al relansării economice de după pandemie începe să dispară, iar dobânzile ridicate favorizează economisirea în detrimentul consumului intern. De asemenea, performanța economică sub așteptări a zonei euro (două trimestre cu -0,1%) începe să afecteze și economia României. Sunt câteva dintre explicațiile puse pe tapet de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
Echipa de economiști și-a revizuit însă în sus așteptările pentru acest an și previzionează o creștere anuală a PIB-ului de 3% pentru anul în curs.
Institutul Național de Statistică a publicat luna trecută primele estimări semnal privind evoluția PIB-ului României în anul 2023. Conform acestui comunicat, faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, PIB-ul a înregistrat în trimestrul I 2023 o creștere cu 2,3% pe seria brută şi cu 2,8% pe seria ajustată sezonier, respectiv o creștere de doar 0,1% față de trimestrul precedent. Aceste cifre, deși rămân în domeniul pozitiv, arată o încetinire generală semnificativă a creșterii economiei, subliniază economiștii.
Potrivit datelor publicate în această lună, la creșterea PIB, în trimestrul I 2023 faţă de trimestrul I 2022, au contribuit mai ales comerțul, IT-ul, activitățile profesionale și construcțiile. Industria a avut o contribuție negativă. De asemenea, cheltuielile de consum au avut contribuții importante. Detalii AICI
Evoluția PIB-ului de dinainte de pandemie până la cele mai recente date:
„Această încetinire arată un scenariu mai pesimist față de așteptările precedente, dar economia continuă să se îndrepte în general în direcția previzionată la începutul anului, iar până la finalul anului o creștere anuală a PIB-ului de +3% rămâne un scenariu realist. Această creștere însă arată aceleași semne de încetinire, creșterea PIB-ului României în anul precedent fiind de +4,7%”, subliniază echipa de economiști.
Aceștia încearcă să explice fundamentele economice care conduc la această încetinire a creșterii economice.
În primul rând, ar fi vorba despre estomparea efectului pozitiv al deschiderii și al relansării economiei de după pandemie – adică un factor care a ajutat mult la creșterea economică din ultimii 2 ani. „Economiile acumulate forțat (forced savings) de către populație în anii precedenți nu mai contribuie la revigorarea consumului intern”, spun economiștii.
Un alt motiv: inflația și politicile monetare necesare în acest context. „În contextul inflaționist actual, dobânzile ridicate încurajează economisirea și reduc în schimb intenția de îndatorare a populației ceea ce contribuie la fel la încetinirea cererii și a consumului intern”, menționează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
„Un factor la fel de important, dacă nu chiar mai important, îl reprezintă performanța sub așteptări a zonei euro din ultima perioadă, acesta înregistrând o contractare economică atât în trimestrul 4 al anului 2022, cât și în primul trimestru al anului curent (de fiecare dată cu -0,1% față de trimestrul precedent). România fiind o economie deschisă, legată strâns de acest pol economic, începe să resimtă și efectele interne ale acestei încetiniri a zonei euro”, menționează coordonatorul Romanian Economic Monitor.
Cu toate acestea, previziunea echipei de cercetători privind creșterea economică a României până la finalul anului rămâne la nivelul de +3%, ceea ce depășește previziunea inițială de +2,5%, anunțată la începutul lunii februarie 2023. „Principalii factori care au determinat această ajustare a previziunii se referă în primul rând la semnele de revenire rapidă arătate de sectorul energetic european, respectiv, în al doilea rând, la așteptările pozitive privind performanța agriculturii din acest an”, explică Szász.
Alte reacții, după publicarea datelor din luna mai, privind cifrele aferente primului trimestru:
Procesul de relansare economică post-pandemie continuă, dar în ritmuri în decelerare, pe fondul presiunilor inflaționiste și a gradului înalt de incertitudine, spuneau specialiștii de la Banca Transilvania, după publicarea datelor de la Statistică (INS) din 16 mai, care arată că economia României a crescut cu doar 0,1% în primul trimestru al anului față de precedentele trei luni și cu 2,3% în ritm anual. Erste își menține prognoza de creștere a PIB-ului pentru anul fiscal, în ciuda datelor din luna mai, care au fost sub estimările băncii. La fel și analiștii Raiffeisen, care consideră că cifrele arată bine, în contextul global în care plutește, de ceva vreme, „spectrul” recesiunii. Cu toate acestea, încetinirea economiei e evidentă, remarcă reprezentanții CFA.
Detalii aici:
Creșterea economică decelerează, conform datelor publicate azi de INS. Explicații și prognoze
Evoluția în țările UE: Creșterea PIB-ului în România, la același nivel ca media Uniunii
Potrivit datelor publicate de Eurostat la începutul acestei luni, în UE, PIB-ul a crescut cu 0,1% și ocuparea forței de muncă a crescut cu 0,5% în primul trimestru al anului 2023 comparativ cu precedentul.
Pentru date privind evoluția anuală și trimestrială în țările regiunii, citește și: