Foto: Pexels
Procesul de relansare economică post-pandemie continuă, dar în ritmuri în decelerare, pe fondul presiunilor inflaționiste și a gradului înalt de incertitudine, spun specialiștii de la Banca Transilvania, după publicarea datelor de la Statistică (INS) de azi, care arată că economia României a crescut cu doar 0,1% în primul trimestru al anului față de precedentele trei luni și cu 2,3% în ritm anual. Erste își menține prognoza de creștere a PIB-ului pentru anul fiscal, în ciuda datelor de azi, care au fost sub estimările băncii. La fel și analiștii Raiffeisen, care consideră că cifrele arată bine, în contextul global în care plutește, de ceva vreme, „spectrul” recesiunii. Cu toate acestea, încetinirea economiei e evidentă, remarcă reprezentanții CFA.
Produsul Intern Brut (PIB) al României a fost în trimestrul 1, în termeni reali, mai mare cu doar 0,1% comparativ cu trimestrul IV din 2022, arată estimările semnal publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). În T4 față de T3 creșterea fusese de 1%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, PIB-ul a înregistrat în trimestrul I 2023 o creștere cu 2,3% pe seria brută şi cu 2,8% pe seria ajustată sezonier.
„Statisticile exprimă continuarea procesului de relansare economică post-pandemie la începutul anului curent, dar cu ritmuri în decelerare, pe fondul resimțirii nivelului ridicat al presiunilor inflaționiste și gradului înalt de incertitudine”, comentează specialiștii din cadrul Băncii Transilvania.
Astfel, datele comunicate astăzi indică creșterea economiei interne cu un ritm trimestrial de 0,1% în T1, în decelerare de la 1,0% în T4 2022. Din perspectiva an/an PIB-ul României a crescut pentru al optulea trimestru consecutiv în T1, dar cu o dinamică în temperare la 2,3%. „Este cea mai slabă evoluție din T1 2021”, notează analiza BT, publicată după apariția datelor INS.
Estimările provizorii privind dinamica PIB-ului și componentelor din T1 2023 vor fi comunicate pe 8 iunie.
„Considerăm că deteriorarea ritmului de creștere din economia națională (evoluție în convergență cu cea din Zona Euro, principalul partener economic) a fost determinată de nivelul ridicat al presiunilor inflaționiste și persistența incertitudinilor la un grad înalt”, notează analiza semnată de Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică al băncii.
Analiza indicatorilor de conjunctură cu bază lunară exprimă creșterea volumului comerțului cu amănuntul (variabilă proxy pentru consumul privat, principala componentă a PIB) cu 5,2% an/an în T1, în decelerare de la 5,5% an/an în T1 2022, „dat fiind că nivelul ridicat al presiunilor inflaționiste are impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populației”, arată analiza BT.
Totodată, producția industrială s-a ajustat cu 3,8% an/an în trimestrul I, conform datelor INS, în contextul presiunilor ridicate din sfera costurilor de producție și decelerării economiilor mondială și europeană.
De asemenea, statisticile publicate de Banca Națională a României (BNR) indică scăderea investițiilor străine directe cu 10,6% an/an la 2,6 miliarde de euro în perioada ianuarie – martie 2023, pe fondul declinului creditelor intragrup cu 0,4 miliarde de euro.
Pe de altă parte, construcțiile (sector intensiv în capital și forță de muncă) au consemnat un avans mediu de 9,0% an/an în perioada ianuarie – februarie, pe fondul creșterii componentei inginerești cu 21% an/an, în contextul implementării programelor europene.
„Conform scenariului macroeconomic central curent economia națională ar putea crește cu ritmuri anuale de 2,9% în 2023, 3,7% în 2024, respectiv 4,0% în 2025, după cum se poate observa în al treilea grafic alăturat. Scenariul este susținut de perspectivele de continuare a fluxurilor investiționale post-pandemie, pe fondul implementării programelor Uniunii Europene și nivelului accesibil al costurilor reale de finanțare. Investițiile productive ar putea crește cu dinamici anuale de 5,5% în 2023, 5,8% în 2024, respectiv 7,2% în 2025, cu impact de antrenare în economie. Pentru consumul privat (principala componentă a PIB-ului) previziunile actuale exprimă creștere cu rate anuale de 2,9% în 2023, 4,8% în 2024 și 4,8% în 2025”, arată analiza BT.
În ceea ce privește economia României previziunile curente BT exprimă creștere cu dinamici anuale de 2,9% în 2023, 3,7% în 2024, respectiv 4,0% în 2025.
PIB-ul din T1 2023 a surprins în sens descendent, remarcă specialiștii Erste (BCR). Creșterea PIB-ului din T123 a fost sub estimările Erste și mediana Bloomberg, ambele la +4,0% an/an. „Ne menținem prognoza noastră de creștere a PIB-ului de 2,1% pentru anul fiscal”, menționează reprezentanții grupului bancar.
Producția industrială a avansat cu 0,9% t/t în primul trimestru al anului. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 2,2% de la un trimestru la altul în T1 23. Lucrările de construcții s-au contractat cu 2,7% în primele două luni ale primului trimestru față de T4 22. Indicele sentimentului economic (ESI) a scăzut în T1 23 la 101,5, de la 103,1 în T422, la 101,5.
Ionuț Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, spune că datele publicate azi de INS nu modifică estimările pentru 2023. „Pentru noi, aceste date nu schimbă cu nimic perspectiva, datele sunt în linie cu așteptările noastre, adică o creștere anuală de 2,3% în T1. Era de așteptat ca rata anuală să fie mai mică. Având în vedere contextul actual, aș zice că stăm bine. De ceva vreme avem discuțiile acestea legate de o recesiune globală, care, din fericire, întârzie să apară. O decelerare era de așteptat. Ne menținem estimarea de creștere anuală de 3% pentru acest an”, spune Dumitru.
În ceea ce privește creșterea de doar 0,1% față de precedentele trei luni, Dumitru spune că procentul nu e îngrijorător. „Nu dăm o atenție foarte mare acestui procent, având în vedere că depinde de modelul de ajustare sezonieră. Sunt niște date volatile, e posibil să se schimbe la următoarea comunicare”, completează Dumitru.
„Datele sunt mai jos decât așteptările, se vede încetinirea economică. Creșterea mică din T1, de 0,1%, aș pune-o mai ales pe seama industriei, care a performat slab în acest prim trimestru”, menționează Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România, o organizație care îi reprezintă pe jucătorii în investiții din România. Acesta spune, la rândul său, că se păstrează estimările ca economia României să crească cu 2-3% în acest an.