sursa foto: Unsplash/ Roman Synkevych
Noua lege a limitării plăților cash ar fi devenit, de departe, cea mai severă din Europa, în contextul în care România ocupă deja al treilea loc la restricții, după Grecia și Franța, arată o serie de statistici europene consultate de G4Media.ro. Ministerul de finanțe a anunțat, marți, cu patru zile înainte de intrarea în vigoare a noilor plafoane, că renunță la modificări, deoarece „societatea românească nu este pregătită la acest moment pentru limitarea utilizării numerarului”.
Asemenea Guvernului Ciolacu, guvernul elen a încercat să înăsprească condițiile la începutul acestui an, dar s-a răzgândit la scurt timp, fiind sfătuit chiar de oficialii ai Băncii Central Europene să lase o ”gură de aer” numerarului pentru a nu destabiliza sistemul de plăți. În prezent, plafonul în Grecia pentru plățile în numerar este de 500 de euro între persoane fizice și juridice, iar guvernul elen dorea să reducă la 200 de euro, pentru combaterea evaziunii fiscale, exact ca în România.
”Numerarul rămâne cel mai frecvent utilizat mijloc de plată. Mai mult de jumătate din toate tranzacțiile zilnice în magazine, restaurante etc. se efectuează cu monede și bancnote. În multe limbi din Europa există expresii precum “cashul este rege”, iar sondajul nostru arată că 60 % dintre cetățeni doresc să aibă posibilitatea de a utiliza numerar”, se arată într-un text publicat pe blogul Băncii Centrale Europene.
În România, limita pentru plățile către pesoane juridice este de 5000 de lei (1000 de euro) în prezent, iar pentru livrarea de bunuri și servicii, de 10.000 de lei pe zi (2000 de euro). Plățile între consumatori, de exemplu, pentru achiziționarea unui bun, a unui serviciu sau pentru închiriere, pot fi efectuate numai în numerar, atât timp cât suma este mai mică de 50.000 de lei (10.000 euro) pe zi.
Una dintre modificările noii legi era reducerea plafonului pentru plăți cash de la 5000 de lei, la 1000 de lei (aprox 200 de euro) de la o persoană juridică. „Atât reacțiile din spațiul public, cât și cele existente la nivelul societății ca urmare a adoptării acestei măsuri, au determinat concluzia că societatea românească nu este pregătită pentru măsura limitării utilizării numerarului”, se menționează în nota de fundamentare a unei ordonanțe prin care se renunță la plafoanele care trebuiau să intre în vigoare pe 11 noiembrie.
În document se mai precizează și faptul că din sondajul efectuat de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România privind reducerea plafoanelor pentru plățile cash, în perioada 03-06.11.2023, respondenții au fost în defavoarea măsurilor de reducere a plafoanelor de încasări și plăți în numerar. Astfel, din cei peste 2.500 de antreprenori, la întrebarea dacă consideră oportună reducerea pragului pentru plățile cash introduse prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, 94,1% au răspuns „NU”, potrivit Economedia.
La polul opus, există o serie de țări în care nu există nicio limită. Mai exact, doar 17 din cele 28 de țări europene au impus limite în privința numerarului. Uniunea Europeană dorește însă să reducă aceste disparități. Mai exact, în cadrul luptei împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului, Comisia Europeană a propus o limită unică de 10 000 de euro. Dacă Parlamentul European își va da acordul, aceasta va fi redusă la 7 000 euro, dar negocierile finale sunt încă în curs de desfășurare.
Discuțiile se poartă pe fondul unor temeri alimentate de discursul politic populist, potrivit cărora Uniunea Europeană ar vrea să renunțe la plățile cash. Inițiative ca referendumul pentru banii cash propus de partidul AUR există și în Austria și Elveția, iar în Slovacia dreptul de a plăti cash pentru servicii și bunuri este deja parte din Constituție.
Diferența majoră este că AUR nu recurge la argumente economice, ci la teorii conspiraționiste. Liderul partidului extremist AUR, George Simion, a declarat, în 6 noiembrie, la Prima News, că nu are card bancar şi că îşi încasează indemnizaţia în numerar, la Parlament, şi plăteşte totul cu bani cash. El a arătat că nu ar vrea ca cineva care are acces la acele date să ştie pe unde a mers el, pentru că este o chestiune de principiu. Liderul AUR a mai afirmat, potrivit News.ro, că şi-a certat soţia pentru că a făcut credit pentru un apartament, pentru că dacă iniţial plătea 800 de lei, a ajuns să plătească 1.500 de lei rata. (Citește detalii aici)
Banca Centrală Europeană (BCE) subliniază importanța numerarului și faptul că intenția Uniunii Europene este de a diversifica metodele de plată, nu de a le suprima. ”Întrucât numerarul rămâne utilizat și apreciat pe scară largă, ne angajăm să menținem numerarul în euro și vom continua să ne asigurăm că acesta este disponibil (…).
În plus, vom continua să sprijinim disponibilitatea unor instrumente de plată diferite. Comparativ cu acum un deceniu sau mai mult, opțiunile de plată din prezent sunt mult mai diverse. Pentru a păstra și dezvolta în continuare această diversitate, lucrăm la posibila emitere a unui euro digital. Acest lucru va adăuga o altă opțiune pentru cetățeni de a plăti cu banii băncii centrale, în afară de numerar”, potrivit BCE
Mai exact, BCE a anunțat pe 18 octombrie trecerea în faza „preparatorie” a creării unui monede europene digitale, după doi ani în care a investigat cum ar putea arăta și cum ar fi distribuită. Specialiștii din domeniul bancar spun că o monedă digitală națională, adică emisă de banca centrală a fiecărui stat, nu ar înlocui plățile cu numerar, ci le-ar complementa. Adică cele două forme de plată ar funcționa în paralel. Astfel, dacă Banca Națională a României (BNR) ar începe mâine să emită lei digitali, aceștia ar fi convertibili în lei cash 1 la 1, explică PressOne într-un articol.