Foto: Unsplash
Comisia Europeană a propus miercuri norme mai stricte privind poluanții din aerul înconjurător, din apele de suprafață și din cele subterane și privind tratarea apelor urbane reziduale, potrivit unui comunicat de presă, motivate de impactul poluării asupra sănătății publice.
Standardele mai stricte propuse de ”țarul verde” al Comisiei, Frans Timmermans, ar provoca costuri suplimentare anuale pentru statele membre de aproape 10 miliarde de euro, dar executivul european susține că beneficiile ar fi mult mai mari.
Comisia susține că doar poluarea atmosferică, fără a lua în considerare și alte forme de poluare, este responsabilă pentru aproape 300 000 de morți premature în fiecare an în rândul europenilor. Ca atare, Comisia propune atât reducerea nivelurilor permise de poluanți, cât și îmbunătățirea punerii în aplicare, astfel încât obiectivele de reducere a poluării să fie atinse mai des în practică.
Propunerile au ca scop atingerea țintelor din Pactul Verde european (Green Deal, politica de mediu lansată de Ursula von der Leyen) de a reduce la zero poluarea, și anume de a avea un mediu fără substanțe poluante nocive până în 2050. Propunerile răspund, totodată, unor cereri specifice formulate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.
Comisia propune propune astfel ca valoarea-limită anuală pentru principalul poluant, particulele fine în suspensie (PM2,5), să fie redusă cu mai bine de jumătate.
Aceste noi standarde sunt extrem de greu de atins pentru marile orașe din România, care au provocat deja de altfel deschiderea mai multor proceduri de sancționare (infringement) pentru că nu pot respecta nici măcar actualele standarde.
De asemenea, Comisia Europeană propune ca persoanele care au probleme de sănătate din cauza poluării aerului vor avea drept la compensații în cazul încălcării normelor UE privind calitatea aerului. Aceste persoane vor avea, de asemenea, dreptul să fie reprezentate de organizații neguvernamentale prin acțiuni colective prin care să li se acorde compensații pentru prejudiciile cauzate.
Propunerile prezentate miercuri lasă la latitudinea autorităților naționale și locale alegerea măsurilor specifice pe care le vor lua pentru a se conforma standardelor.
Comisia susține că beneficiile brute sunt estimate între 42 și 121 de miliarde EUR în 2030, dar costurile la mai puțin de 6 miliarde EUR pe an.
Tot miercuri, Comisia a propus și revizuirea Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, care prevede obligația recuperării nutrienților din apele reziduale, noi standarde pentru micropoluanți și noi cerințe de monitorizare pentru microplastice.
Obligațiile de tratare a apei vor fi extinse pentru a include orașele mai mici, cu 1 000 de locuitori (față de 2 000 de locuitori cum se prevede în normele actuale). Pentru a face față mai bine ploilor abundente, care au devenit mai frecvente ca urmare a schimbărilor climatice, este necesar să se elaboreze planuri integrate de gestionare a apei în orașele mai mari. În sfârșit, pe baza experienței dobândite cu ocazia pandemiei de COVID-19, Comisia propune monitorizarea sistematică a apelor reziduale în vederea depistării a diverși viruși, printre care CoV-SARS-19, și a rezistenței la antimicrobiene.
Țările UE vor trebui să asigure accesul la instalații sanitare pentru toți, în special pentru grupurile vulnerabile și marginalizate.
Întrucât 92 % din micropoluanții toxici găsiți în apele uzate din UE provin din produsele farmaceutice și cele cosmetice, un nou sistem de răspundere extinsă a producătorilor va impune producătorilor obligația de a suporta costul eliminării acestora. Acest lucru este conform cu principiul „poluatorul plătește” și va stimula cercetarea și inovarea în domeniul produselor fără substanțe toxice, precum și o finanțare mai echitabilă a tratării apelor reziduale.
Sectorul apelor uzate are un potențial important de producere de energie din surse regenerabile, de exemplu din biogaz, care nu a fost încă exploatat. Țările UE vor trebui să urmărească la sursă poluarea industrială pentru a spori posibilitățile de reutilizare a nămolurilor și a apelor reziduale tratate, evitând pierderea resurselor. Normele privind recuperarea fosforului din nămoluri vor permite utilizarea acestora pentru producerea de îngrășăminte, ceea ce va fi benefic pentru producția de alimente.
Se estimează că modificările prevăzute vor contribui la o creștere cu 3,8% a costurilor (cu 3,8 miliarde EUR pe an până în 2040), cu beneficii estimate la peste 6,6 miliarde EUR pe an și un raport cost/beneficii pozitiv în fiecare stat membru.
Ce urmează: propunerile Comisiei Europene vor fi acum examinate de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul procedurii legislative ordinare. Odată adoptate, acestea vor intra în vigoare treptat, cu obiective diferite pentru 2030, 2040 și 2050, ceea ce va permite industriei și autorităților să aibă suficient timp pentru a se adapta și a face investițiile necesare acolo unde este necesar.