Sursa foto: europeanenergy.com
Grupul celor mai bogate şapte naţiuni ale lumii (G7) a convenit să solicite reducerea consumului de gaze şi creşterea energiei electrice din surse regenerabile, în acelaşi timp cu eliminarea treptată a combustibililor fosili mai rapid şi fără construirea de noi centrale pe cărbune, a declarat sâmbătă ministrul francez al Tranziţiei Energetice, Agnes Pannier-Runacher, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Miniştrii Mediului şi Energiei din G7 nu au putut, totuşi, să cadă de acord asupra unei date precise pentru ieşirea din industria cărbunelui, a declarat reporterilor Pannier-Runacher, în prima dintre cele două zile de discuţii despre climă şi energie de la Sapporo, în nordul Japoniei.
„Ţările G7 au convenit că primul răspuns la criza energetică trebuie să fie reducerea consumului de energie şi gaze… Pentru prima dată, G7 a spus că trebuie să accelerăm fără încetare eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili… În cele din urmă, au trimis un mesaj despre accelerarea energiei regenerabile”, a spus Pannier-Runacher.
G7 a decis să aprobe un obiectiv „de creştere drastică a energiei electrice generate de energii regenerabile”, a declarat separat pentru Reuters o persoană care cunoaşte discuţiile, cerând să nu fie identificată deoarece informaţia nu este publică.
De asemenea, miniştrii par să ia în considerare obiective numerice pentru creşterea capacităţii de energie solară la cel puţin 1 terawatt şi a capacităţii de energie eoliană offshore la 150 gigawaţi până în 2030, a spus sursa.
Japonia, săracă din punct de vedere energetic, a făcut eforturi pentru ca investiţiile să rămână în industria gazelor, pentru a menţine gazul natural lichefiat în mixul energetic ca un combustibil de tranziţie, câştigând o parte – dar nu tot – din sprijinul restului G7.
„Imperativele privind furnizarea de gaze sunt doar pe termen scurt. Acest lucru înseamnă implicit că nu putem investi în explorarea de noi capacităţi de gaze”, a spus Pannier-Runacher, adăugând că energia nucleară este susţinută de G7 ca o „soluţie pentru tranziţia energetică”, pentru securitatea aprovizionării.
Evenimentul a pus accentul, de asemenea, pe necesitatea de a ajuta ţările emergente să reducă emisiile, inclusiv prin finanţare.
„Noi, G7, trebuie nu doar să ne reducem propriile emisii, ci şi să luăm măsuri concrete pentru a obţine reduceri ale emisiilor la nivel global”, a declarat ministrul japonez al Economiei şi Comerţului, Yasutoshi Nishimura, în declaraţiile sale de deschidere ale reuniunii, evidenţiind ţările din „Sudul Global”.
Nishimura a spus că miniştrii ar dori să discute modalităţi de utilizare a finanţelor pentru a ajuta la reducerea carbonului în aşa-numitele industrii ”greu de redus”, care includ produse chimice, transport maritim şi oţel.
„În ceea ce priveşte finanţarea climatică, trebuie să încheiem un acord mai echitabil pentru „Sudul Global”, a declarat Sultan Al Jaber, ministrul Industriei şi Tehnologiei avansate al Emiratelor Arabe Unite, într-o şedinţă închisă, conform observaţiilor sale văzute de Reuters.
„Ţările dezvoltate trebuie mai întâi să îşi îndeplinească angajamentul de 100 de miliarde de dolari pe care l-au făcut ţărilor în curs de dezvoltare în urmă cu peste un deceniu”, a spus acesta.
Leadership mai puternic
Problema emisiilor de pe pieţele emergente a fost mult timp în centrul atenţiei ţărilor dezvoltate. Cu toate acestea, cele mai bogate ţări din lume trebuie să facă mai mult pentru a ajuta naţiunile emergente să reducă carbonul, a spus Alden Meyer, asociat senior la E3G, un institut de cercetare privind schimbările climatice.
„Există responsabilitatea G7 şi a altor ţări dezvoltate de a oferi finanţare şi de a mobiliza finanţare privată, de asemenea, pentru a ajuta la decarbonizarea ţărilor în curs de dezvoltare”, a declarat Meyer într-un briefing, înainte de începerea reuniunii G7.
Ţările G7 trebuie să-şi exercite „o conducere mult mai puternică” în valorificarea resurselor financiare şi tehnologice, pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să reducă emisiile, a spus Meyer.