Mugur Isarescu, guvernatorul BNR
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat luni că România trebuie să treacă printr-o „dietă”, deoarece deficitul extern de 8% din Produsul Intern Brut este foarte mare și țara nu ar putea trăi cu acest deficit fără tensiuni economice și financiare puternice care s-ar duce și în plan social și politic.
Mugur Isărescu a fost întrebat dacă România ar putea susține măsuri de corecție, inclusiv precum creșterea TVA.
„8% este deja un deficit extern foarte mare. O țară poate să trăiască cu deficite de-astea de amploare, dar mult mai chinuit. Pe de altă parte, noi, românii, putem să concepem un program de ajustare în care să fie treptată ajustarea. De exemplu ajustarea de 0,7% din PIB pe an, semnificativ mai mică decât o creștere economică pe care o gândim de 2% pe an, care să se poată îmbina cu evitarea scăderii nivelului de trai. Dar nu cu creșteri de 16% a veniturilor brute sau nete sau reale, aia nu se mai poate face. Țara trebuie să treacă printr-o anumită „dietă”. Cu 8% deficit extern nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice și financiare puternice care se duc și în plan social și politic”, a spus Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a precizat că nu problema deficitului ca atare este atât de acută, cât dinamica lui. „Vorbim mereu de scăderea deficitelor, dar ele cresc. Și de mărimea deficitelor. Și dacă le punem față în față, nu ne mirăm de ce avem inflație ceva mai mare decât alte țări din Europa: situația fiscal-bugetară, creșterile de venituri și inflația”, a spus el.
Mugur Isărescu a fost întrebat de asemenea dacă România își permite o datorie publică care va ajunge în 2031 la 60%, dar cu vârfuri intermediare de peste 62%.
El a răspuns că nu se poate să reducem deficitul treptat fără să avem o datorie mare. În caz contrar, la o reducere bruscă a deficitului, România ar intra în recesiune „cruntă” și ne-am putea confrunta cu problemele din anii 90, a răspuns el.
„Dacă datoria se menține sub 60%, ne permitem. Dinamica și mărimea deficitului public, acolo e problema. Ca lucrurile să intre pe o corecție credibilă, trebuie ca dinamica deficitului să fie 8%, 7%, 6% – dau niște cifre ca exemplu, nu știu care va fi programul. Deficitul trebuie să fie în jos. Noi nu ne mai finanțăm de la organismele financiare și de la UE decât parțial. Acum ne finanțăm de pe piețele de capital. Piețele se uită cu mare atenție la acest lucru. Și dacă văd o dinamică fluctuantă, ba în sus, ba în jos… Și indicatorul de încredere al piețelor este cel mai mare din Europa. Bineînțeles că doare și are impact și mărimea datoriei publice. Dar ea nu este foarte mare, nu acolo ne remarcăm. Nici nu se poate altfel (fără să ajungem la datorie externă de 62%, n.r.), atâta vreme cât ai un deficit public mai mare decât creșterea economică, datoria publică crește. Dacă am fi în stare, asta ar însemna o recesiune cruntă în România, să reducem deficitul de la 8% la 3% sau 2%, nu mai crește datoria publocă, dar până atunci o să crească. Revin cu mesajul pozitiv: datorie publică spre 60% sau 62%, dar piețele și specialiștii își dau seama că, după ce ajunge la 60% începe să scadă, pentru că deficitul public, cel care generează datorie publică, este în scădere sustenabilă, nu merge în sus și în jos. Sursa datoriei publice și problemele de financiare sunt create de deficit. În momentuil în care ai un deficit public ce facem? Ne permitem să creăm o criză majoră, să nu îl finanțăm? S-ar putea să avem problemele din anii 90. În anii 90 umblam după 100-200 de milioane de dolari în mod disperat și datoria publică era aproape zero și deficitul public ajungea la 3%”, a explicat Mugur Isărescu.
