Guvernele europene cheltuiesc pe arme. Factura este de 400 de miliarde de euro

Perseverenţa războiului hibrid al Rusiei înspăimântă Europa. Acesta alimentează fobii, cultivă idiosincrazii legate de amenințările iminente și justifică exagerarea cheltuielilor militare. De la lovitura de stat din Crimeea din 2014 bugetele militare europene au crescut constant, anul trecut marcând o creștere cu 19%, în timp ce în 2025 e de aștept să fie rezervați pentru cheltuieli militare aproape 400 de miliarde de euro. Revanșismul Ursului complică semnificativ situația: modifică vechile echilibre strategice, doctrinele consolidate și posturile geopolitice, scrie publicația italiană Avvenire, conform Rador Radio România.

În Germania, a dispărut tabuul relațiilor militare: statu-quo-ul cu Franța se estompează odată cu trecerea timpului şi reapar fantomele trecutului, „minilateralismul” și alianțele limitate. NATO pune sub semnul întrebării rolul Statelor Unite ale lui Trump în Războiul Rece anti-rus, înrădăcinat mai mult în Europa decât peste Atlantic, nuanțat și schimbător în articulațiile sale în funcție de distanța geografică față de Moscova. Ce se va întâmpla cu conceptele operaționale americane de altădată, intrinseci vechiului rol al comandanților atlantici?

Astăzi, America, prinsă în capcana lui Tucidide, se uită la problemele interne și la controlul Chinei: Ucraina este o problemă marginală, o chestiune de armament care urmează să fie vândut contribuabililor europeni. Un NATO slăbit, lipsit de certitudinile superputerii americane, își întărește strânsoarea de-a lungul noii Cortine de Fier. Face ca rețeaua de poliție din cerurile Europei de Est să evolueze mai puternic; revizuiește regulile de angajament și își consolidează mecanismele reactive, reostatice, ca răspuns la aventurismul rusesc.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Incursiunile aviației și dronelor în Estonia, Polonia și România, precum şi survolările misterioase din alte părţi, mărturisesc o dinamică escaladată și o cursă a înarmărilor care vede Europa accelerând planurile pentru un zid între Arctica și Marea Neagră.

Scutul și sabia se intersectează în scenarii afectate de războiul din Ucraina, o combinație de factori care subminează superioritatea consacrată a forțelor comune, și de bătălia aero-maritimă, absorbită acum de logici multi-domeniu a căror implementare este problematică, deoarece în teatrul european, Rusia a desfășurat un arc de oțel, articulat conform canoanelor strategiei de interdicție asimetrică a zonei.

O barieră anti-acces ridicată pentru a apăra granița federală, cu un amestec de rachete anti-suprafață și anti-navă, tunuri antiaeriene, lansatoare hipersonice și o multitudine de drone, rezumă perfect neînțelegerea totală cu Occidentul, după ce numeroase apeluri, începând cu cel din Kosovo, au fost respinse. Din perspectiva sa, Moscova luptă pe multiple fronturi pentru a submina cordonul sanitar al inamicului ridicat la granița de vest a Federației. Și, de-a lungul istmului dintre Marea Baltică și Marea Neagră, Belarusul joacă un rol central pentru aceasta, susținută de tehnologii cu rază medie de acțiune și de extinderea protectoare a umbrelei nucleare. Ne aflăm într-o vastă zonă tampon, care se întinde pe două sute de mii de kilometri pătrați, un dig între Ucraina la sud și republicile baltice la nord. Aici, alianța cu Minsk atenuează izolarea Moscovei față de enclava Kaliningrad, într-o Baltică alunecată în imperiul occidental, odată cu extinderea Alianței Atlantice către Suedia și Finlanda.. Şi având în vedere că granița ruso-belarusă se întinde la doar 400 de kilometri de capitala Moscova, Kremlinul consideră Belarusul ca pe o extensie naturală a spațiului său strategic. Citat de revista militară Raids, expertul Dimitri Trenin observă cu perspicacitate: „Spre deosebire de Ucraina, Belarusul este situat de-a lungul principalei axe strategice a Europei, pe drumul Berlin-Moscova”. Confruntată cu consolidarea continuă a infrastructurii NATO de-a lungul frontierelor federale, reacția Moscovei pare acum mai puțin indescifrabilă și sugerează poate că o retorica energică este mai puțin oportună decât diplomația destinderii, începând cu Ucraina și depășind originile acelui război.