Guvernul a semnat, miercuri, cu Continental, Bosch și NXP, contractele de finanțare pentru din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a dezvolta microelectronica în România, respectiv pentru cercetarea și producția de cipuri/semiconductori. Bugetul alocat pentru cele trei companii se ridică la peste 195 milioane de euro, a anunțat Executivul.
„Acest proiect ne va ajuta să structurăm și să ne dezvoltăm competențe în concepția și fabricația componentelor și sistemelor microelectronicii. Astfel, vom dezvolta un lanț valoric național și coerent în acest domeniu vital pentru viitorul oricărei economii dezvoltate. Asta ne va permite apoi să accelerăm aplicarea tehnologiiilor avansate în domenii vitale ale economiei naționale cum este de exemplu industria auto […] Am citit cu atenție ce listă incredibilă de inovații tehnologice aduc aceste proiecte și am ales exemple din fiecare în parte. Laser pentru realitate augmentată pentru proiecții pe displayul automobilelor, un nou concept pentru viitorul sistem de frânare, totul prin mecanisme electronice avansate, platformă electronică pentru conducerea automatizată, dezvoltare de produse revoluționare în domeniul radar digital, plus noi tehnologii cu cipuri, procesoare și algoritmi. Toate acestea arată potențialul uriaș al economiei noastre și faptul că nu putem pierde acest tren al dezvoltării noilor tehnologii”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, miercuri, la evenimentul de semnare a contractelor.
Christian von Albrichsfeld, head of Country Continental România, a declarat: „Proiectul accelerează dezvoltarea și aplicarea de tehnologii inovatoare în domeniul industriei auto. Acesta presupune o integrare verticală, inclusiv proiectarea și dezvoltarea de chiplet-uri. Programul aprobat de către Comisia Europeană se bazează pe o colaborare puternică în cadrul unui ecosistem european, consolidat în domeniul semiconductorilor, și reprezintă un avantaj competitiv enorm pentru economia și industria românească. Continental este unul dintre inițiatorii, promotorii și facilitatorii acestui proiect care va fi implementat în România.”
Compania Continental Automotive Romania SRL a primit finanțare pentru producția de traductoare inteligente eficiente din punct de vedere energetic pentru sisteme auto ( inovație de-a lungul lanțului valoric). Proiectul aduce mai multe inovații prin utilizarea de noi tehnologii electronice auto: chiplet, securitate cibernetică (CDI), tehnologii de afișare auto: micro-LED, OLED, nanotehnologii, controllere 3D, (CDI), integrarea sistemelor auto de noi soluții de afișare, (CDI), noi proiecții de Head Up display, laser pentru realitatea augmentată, (CDI), un concept demonstrativ nou pentru viitorul sistem de frânare, înlocuirea completă a sistemului hidraulic cu sistem electronic avansat (CDI). Bugetul pe care Continetal Automotive Romania SRL îl are în vedere pentru dezvoltarea acestui proiect este de 1,211 miliarde lei, din care valoarea fondurilor nerambursabile eligibile prin PNRR este de 371,93 milioane lei.
Mihai Boldijar, director general Robert Bosch și reprezentantul Grupului Bosch în România, a declarat: „Vom avea începând de astăzi posibilitatea de a arăta că România își pune inteligența în produsele și în cercetarea și dezvoltarea acestora pe tot lanțul valoric, de la cercetare până la pregătirea produselor care vor fi generate din România.
Compania Robert Bosch SRL a prezentat proiectul numit Eurodrives, care are ca scop dezvoltarea unui lanț valoric european de microelectronică pentru conducere înalt automatizată și mobilitate verde. Acesta presupune realizarea unei platforme electronice pentru conducere automatizată: controler de domeniu al sistemului de asistență a conducerii auto pentru nivel de automatizare 3 (algoritmi de învățare aprofundată pe bază de AI), cu soluții de viziune artificială (CDI), campus de inovare pentru conducere automatizată, precum și implentarea unor soluții inteligente de actuație pentru autovehicule electrice (actuator inteligent integrat – CDI), industrializarea actuatoarelor inteligente (înființarea liniei de asamblare a actuatoarelor pentru mașini electrice la Blaj, jud Alba). Valoarea proiectului firmei Robert Bosch SRL este de 1,764 miliarde lei, dintre care 170,6 milioane lei fonduri nerambursabile, eligibile prin PNRR.
Simona Almăjan, Country Manager NXP Semiconductors Romania, a declarat: „Aceste domenii de înaltă tehnologie, alături de software și IT, vor contribui decisiv ca România să devină un hiub tehnologic și industrial în Europa prin absorbții masive de fonduri europene, investiții străine și surse interne. Sectoarele de înaltă tehnologie vor fi principalele motoare ale creșterii economiei României la un nivel foarte important în Europa”.
NXP Semiconductors Romania SRL a primit finanțare pentru cercetare și dezvoltarea unui sistem integrat System on a Chip – Senthicom, care presupune dezvoltarea de produse revoluționare în domeniul radar digital multidomeniu în tehnologie sub 20nm, proiectare, prototipuri și fabricare pilot a sistemelor avansate de senzori, software încorporat, (CDI), dezvoltarea unui procesor auto de 5nm, a unei platforme software pentru procesorul de 5nm, (CDI) și dezvoltarea algoritmilor, a blocurilor IP și soluțiilor de sistem cip pentru aplicații 5G/6G de telecomunicații. Valoarea acestui proiect este 1,592 miliarde lei, din care fonduri nerambursabile, eligibile prin PNRR 430,2 milioane lei.
Finanțarea acordată în total celor trei proiecte, atât direct companiilor, cât și partenerilor indirecți, este de 420 de milioane de euro.
Finanțarea face parte din Proiectul Important de Interes European Comun în domeniul Microelectronicii și al Tehnologiilor Comunicațiilor (IPCEI ME/CT) IPCEI.
Economedia a scris în exclusivitate, anul trecut, că Continental, Bosch și NXP sunt cele trei companii alese de Comisia Europeană pentru a primi finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a dezvolta microelectronica în România, respectiv pentru cercetarea și producția de cipuri/semiconductori.
Alături de companii sunt implicate și 24 de entități din mediul academic și IMM (participanți indirecți). În total, finanțarea acordată celor trei proiecte, respectiv atât direct companiilor, cât și partenerilor indirecți, se ridică la 420 de milioane de euro. Cele 80 de milioane de euro rămase din apelul total de 500 de milioane de euro probabil vor fi redirecționate către alte investiții, a spus anul trecut fostul ministru al Economiei Florin Spătaru pentru Economedia.
Pentru apelul de 500 de milioane de euro au fost inițial depuse aproape 50 de aplicații, dar doar opt companii s-au calificat, împreună cu 34 de potențiali beneficiari indirecți, parteneri ai acestor companii. Aplicațiile au fost analizate de Comisia Europeană, iar trei companii și 24 de parteneri au fost selectate în cele din urmă, respectiv Bosch, Continental și NXP. Celelalte companii nu au respectat condițiile impuse în proiect.
- Robert Bosch SRL și Bosch Automotive SRL
Compania germană a depus un proiect privind conducerea automată și mobilitate verde: „European microelectronics value chain for highly automated driving and green mobility – EuroDrives”. Parteneri în proiect sunt Universitatea Politehnica București și Universitatea Tehnică Cluj Napoca.
Bosch este unul dintre cei mai mari producători de componente auto de pe piaţa locală. Grupul Bosch este prezent în România de 28 de ani și are aproximativ 8.160 de angajați în cinci entităţi. Pe lângă centrul de cercetare – dezvoltare din Cluj şi unităţile sale de producţie pentru Soluţii de mobilitate din Cluj şi din Blaj, Bosch mai operează şi o unitate de producţie de tehnologie industrială, localizată de asemenea în Blaj, precum şi un centru de servicii de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) în Timişoara. În Bucureşti, Bosch operează un birou de vânzări pentru produsele sectoarelor Soluţii de mobilitate, Bunuri de larg consum şi Tehnologie pentru construcţii şi energie. În plus, o filială a BSH Hausgeräte GmbH, activă pe piaţa electrocasnicelor, are sediul, de asemenea, în capitala ţării.
- NXP Semiconductors Romania SRL
Compania a depus un proiect intitulat „SENTHICOM”, în parteneriat cu Beia Consult International, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea Politehnica din București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Politehnica Timișoara, Wyliodrin SRL, SC Fotonation SRL.
NXP Semiconductors este un proiectant și producător olandez de semiconductori și este prezent în România din anul 2000.
Beia Consult este o companie românească de telecomunicații cu o vechime de 31 de ani și afaceri de 9,5 milioane lei, în 2020, profit de 408.284 lei și 47 de angajați, arată datele consultate de Economedia pe platforma risco. Compania a mai fost implicată în proiecte europene de cercetare, precum Vital 5G (vertical innovations in transport and logistics over 5G experimentation facilities).
Wyliodrin este o companie de dezvoltare de soluții IT fondată în 2014 de Alexandru Radovici.
Fotonation este o companie de servicii privind tehnologia informației fondată în urmă cu 23 de ani. În 2020 avea afaceri de peste 50 milioane lei, profit de 3,8 milioane lei și 138 angajați.
- Continental Automotive Romania SRL și Continental Automotive Systems SRL
Companiile grupului Continental au depus un proiect intitulat „Automotive Systems Smart Energy Efficient Transducers-Innovation across value Chain (ASSET IxC)”. Parteneri sunt IMT, SC MGM Star Construct SRL, SC Nanopro Start MC SRL, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea Politehnica București, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea din Pitești – Facultatea de Electronică, Comunicații și Calculatoare, Universitatea „Ștefan Cel Mare” din Suceava, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași, SC Fotonation SRL – Xperi.
Continental este cel mai mare producător de componente auto din România, cu cele două companii prin care își derulează activitatea. Compania germană are 7 fabrici în România și circa 20.000 de angajați.
IMT este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie.
MGM Star Construct o companie privată specializată în depuneri fizice și chimice în vid, litografiei, optică, lucrări de construcții în domeniul civil și activități de cercetare și dezvoltare. Compania a mai derulat proiecte de cercetare anterior.
Nanopro Start MC este o firmă de cercetare-dezvoltare cu o vechime de 14 ani. Compania nu a raportat afaceri în ultimii 5 ani, dar are doar doi angajați.
Semiconductori finanțați prin PNRR
Ministerul Economiei a deschis în luna ianuarie 2023 apelul pentru depunerea de proiecte pentru investiții inovative în microelectronică prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru care Guvernul pune la dispoziție fonduri de 500 de milioane de euro.
„România are o tradiție în domeniul microelectonicii, dar în ultima perioadă am devenit integratori, cumpărăm produse pe care le integrăm și apoi le exportăm. Ce ne dorim printr-un astfel de proiect este să dezvoltăm un ecosistem care să includă companii mari, IMM-uri, centre de dezvoltare naționale și universități, astfel încât să putem să asigurăm produsele necesare pentru industria auto, dar și alte sectoare ale economiei”, spunea atunci fostul ministru al Economiei Florin Spătaru.
Ulterior, el a precizat că țara noastră face parte dintre cele 19 state membre ale Uniunii Europene care s-au angajat să consolideze lanțul valoric al componentelor și sistemelor electronice în Europa, cu un accent deosebit pe întărirea ecosistemului de semiconductoare, atât de necesare în industria auto care se confruntă deja cu un deficit important la acest segment de producție.
Companiile selectate vor participa la Proiectul Important de Interes Comun European în Microelectronică și Tehnologia Comunicațiilor IPCEI ME-CT.
Proiectul se adresează atât întreprinderilor mari, IMM-urilor și întreprinderi nou-înființate, care pot fi participanți direcți /indirecți, cât și organizațiilor de cercetare (institute de cercetare, universități), care pot fi doar participanți indirecți. Toți aplicanții trebuie sa facă parte din lanțul valoric al microelectronicii, de la cercetare la materii prime, procesare, reciclare.
Proiectele care vor primi sprijin financiar trebuie să aibă o puternică componentă inovatoare, care să avanseze stadiul de dezvoltare a tehnologiei și pot include investiții necesare pentru realizarea primei aplicări industriale – first industrial deployment- care se integrează în obiectivele definite la nivel european pentru IPCEI ME/CT.
România să devină producător european de cipuri prin crearea unui “ecosistem național în microelectronică”
Poziționarea rapidă a României drept producător european de cipuri și componente microelectronice pentru tehnologii avansate este susținută de cercetători ai Academiei Române, profesori universitari și reprezentanți ai industriei. Reuniți într-un grup de lucru care funcționează sub egida Academiei Române, aceștia cer Guvernului să creeze “un ecosistem național în microelectronică”, scria EduPedu.
Finanțarea potențial disponibilă pentru dezvoltarea acestui domeniu în următorii 2-3 ani, la nivel european, se ridică la 145 miliarde de euro, potrivit cercetătorilor.
Aceștia precizează că România se poate implica în proiectul european de dezvoltare în microelectronică pe următoarele direcții:
- proiectare de circuite digitale
- tehnologii avansate de încapsulare
- fabricație de plăci de siliciu în noduri tehnologice de vârf
Ei propun crearea a 4-6 Hub-uri de Inovare Digitală “instalate unde există deja activități industriale, universitare și de cercetare, ca element de bază al politicii de Specializare Inteligentă a Agențiilor de Dezvoltare Regionale”.
Contextul European
La 7 decembrie 2020, în Consiliul Uniunii Europene, miniștrii majorității Statelor Membre între care și România au semnat o Declarație Comună prin care „Statele semnatare s-au angajat să colaboreze pentru a consolida în Europa lanțul de creare de valoare în electronică și sisteme «embedded» pentru a avea în Europa capabilități de vârf în proiectarea și fabricația de cipuri. Vor fi necesare investiții din bugetul UE, din bugetele naționale (inclusiv prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență – PNRR) și de la sectorul privat. Microelectronica este deja identificată pentru investiții din RRF. 20% din PNRR trebuie să fie alocate pentru tranziția digitală; totalul se poate ridica la 145 miliarde de euro în următorii 2-3 ani.”
Programul „Recovery and Resilience Facility (RRF)” al Uniunii Europene a introdus o noutate majoră în orientările pentru Statele Membre: „Flagship Area SCALE-UP” listează hardware-ul ca prima prioritate a unei tranziții digitale sustenabile datorită importanței speciale a componentelor microelectronice, care „captează, generează și procesează, transferă și acționează asupra informației, fiind elementele constitutive ale digitalizării în toate sectoarele”. Obiectivul specific nr. 1 este „consolidarea capacităților europene de proiectare și producție în tehnologii microelectronice”, dezvoltarea serviciilor informatice fiind și ea menționată ca obiectivul specific nr. 2. La punctul A. Microelectronica cu focus pe procesoare, primul Exemplu de investiții este „A5. – sprijinirea unui proiect industrial inovativ pe scară mare, posibil în forma unui Proiect Important de Interes Comun European (IPCEI) cu scopul de a stabili capabilități de vârf și dezvoltări industriale în premieră în părțile critice ale lanțului de creare de valoare (Notă de subsol: În special în tehnologii pentru procesoare, proiectare de circuite digitale, tehnologii avansate de încapsulare și fabricație de plăci de siliciu în noduri tehnologice de vârf)”.
