Sursa foto: Pixabay
Opt companii active în România s-au calificat, în urma preselecţiei, într-un program de 500 de milioane de euro finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a dezvolta microelectronica în România, respectiv pentru cercetarea și producția de cipuri/semiconductori. Dacă printre nume se regăsesc giganți ai industriei auto și ai semiconductorilor, precum Bosch, Continental sau NXP, există printre candidați și firme care fie au fost înregistrate în acest an, fie nu au activitate sau ai căror administratori au fost angajați în UTI, a magnatului Tiberiu Urdăreanu.
Au fost inițial depuse aproape 50 de aplicații pentru accesarea fondurilor, dar doar opt companii s-au calificat, împreună cu 34 de potențiali beneficiari indirecți, parteneri ai acestor companii. Aplicațiile au fost transmise către Comisia Europeană, care urmează să le evalueze, urmând ca eventualele solicitări de clarificări să fie realizate prin Ministerul Economiei.
Companiile calificate sunt:
1. Robert Bosch SRL și Bosch Automotive SRL
Compania germană a depus un proiect privind conducerea automată și mobilitate verde: „European microelectronics value chain for highly automated driving and green mobility – EuroDrives”. Parteneri în proiect sunt Universitatea Politehnica București și Universitatea Tehnică Cluj Napoca.
Bosch este unul dintre cei mai mari producători de componente auto de pe piaţa locală. Grupul Bosch este prezent în România de 27 de ani și are aproximativ 8.160 de angajați în cinci entităţi. Pe lângă centrul de cercetare – dezvoltare din Cluj şi unităţile sale de producţie pentru Soluţii de mobilitate din Cluj şi din Blaj, Bosch mai operează şi o unitate de producţie de tehnologie industrială, localizată de asemenea în Blaj, precum şi un centru de servicii de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) în Timişoara. În Bucureşti, Bosch operează un birou de vânzări pentru produsele sectoarelor Soluţii de mobilitate, Bunuri de larg consum şi Tehnologie pentru construcţii şi energie. În plus, o filială a BSH Hausgeräte GmbH, activă pe piaţa electrocasnicelor, are sediul, de asemenea, în capitala ţării.
2. NXP Semiconductors Romania SRL
Compania a depus un proiect intitulat „SENTHICOM”, în parteneriat cu Beia Consult International, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea Politehnica din București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Politehnica Timișoara, Wyliodrin SRL, SC Fotonation SRL.
NXP Semiconductors este un proiectant și producător olandez de semiconductori și este prezent în România din anul 2000. În 2020, compania avea afaceri în România de 140 milioane lei, un profit de 10 milioane lei și 440 de angajați.
Beia Consult este o companie românească de telecomunicații cu o vechime de 31 de ani și afaceri de 9,5 milioane lei, în 2020, profit de 408.284 lei și 47 de angajați, arată datele consultate de Economedia pe platforma risco. Compania a mai fost implicată în proiecte europene de cercetare, precum Vital 5G (vertical innovations in transport and logistics over 5G experimentation facilities).
Wyliodrin este o companie de dezvoltare de soluții IT fondată în 2014 de Alexandru Radovici.
Fotonation este o companie de servicii privind tehnologia informației fondată în urmă cu 23 de ani. În 2020 avea afaceri de peste 50 milioane lei, profit de 3,8 milioane lei și 138 angajați.
3. Continental Automotive Romania SRL și Continental Automotive Systems SRL
Compania a depus un proiect intitulat „Automotive Systems Smart Energy Efficient Transducers-Innovation across value Chain (ASSET IxC)”. Parteneri sunt IMT, SC MGM Star Construct SRL, SC Nanopro Start MC SRL, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea Politehnica București, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea din Pitești – Facultatea de Electronică, Comunicații și Calculatoare, Universitatea „Ștefan Cel Mare” din Suceava, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași, SC Fotonation SRL – Xperi.
Continental este cel mai mare producător de componente auto din România, cu cele două companii prin care își derulează activitatea. Compania germană are 7 fabrici în România și circa 20.000 de angajați.
IMT este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie.
MGM Star Construct o companie privată specializată în depuneri fizice și chimice în vid, litografiei, optică, lucrări de construcții în domeniul civil și activități de cercetare și dezvoltare. Compania a mai derulat proiecte de cercetare anterior.
Nanopro Start MC este o firmă de cercetare-dezvoltare cu o vechime de 14 ani. Compania nu a raportat afaceri în ultimii 5 ani, dar are doar doi angajați.
4. Analog Devices Romania SRL
Compania a depus un proiect intitulat „AI machine vision at the edge” în parteneriat cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
Analog Devices Romania nu a avut activitate anterior, fiind înregistrată în data de 31 ianuarie 2022 în Cluj-Napoca, conform informațiilor de la Ministerul Finanțelor și risco.
5. Bluespace Technology
Compania a depus un proiect intitulat „SoC – based solution for future cryptographic communication systems and security in new quantum process of innovation”, în parteneriat cu Universitatea Dunărea de Jos Galați.
Bluespace Technology a fost înființată în 2016 și a raportat afaceri de peste 13 milioane lei, profit de 200.000 lei și un număr de 44 de angajați în 2020, conform Ministerului Finanțelor.
Bluespace Technology este condusă de Constantin Pintilie, în calitate de CEO, Adrian Dragomir, COO, și Cristinel Tănase, director de dezvoltare afaceri.
Conform Ziua de Constanța, Constantin Pintilie a fost angajat în cadrul UTI, companie condusă de magnatul echipamentelor de securitate Tiberiu Urdăreanu. Constantin Pintilie a declarat pentru Economedia că a făcut parte din UTI în perioada 2003-2016, începând pe un post de inginer radio și plecând din companie din poziția de director divizie. El precizează că Bluespace Technology nu are niciun fel de legătură comercială în prezent cu UTI.
Și COO-ul Adrian Dragomir a făcut parte din UTI, din 1998 până în 2019, când ajunsese chiar vicepreședinte, director general de filială și membru executiv al Consiliului UTI, conform profilului de Linkedin.
Constantin Pintilie a declarat pentru Economedia că Bluespace Technology și partenerul au aplicat pentru 11 milioane de euro, în cadrul call-ului de proiecte pentru microelectronică.
Întrebat detalii despre proiectul de microelectronică pe care compania vrea să dezvolte, Constantin Pintilie a declarat pentru Economedia că Bluespace Technology își propune realizarea unei fabrici în care să creeze microcipuri. „Criptorul pe care îl facem astăzi cu certificate digitale vrem să îl transformăm într-un microcip care să fie folosit pe scară largă în domeniul criptografic, pentru utilizarea unui microcriptor în toate device-urile electronice. Ne dorim să creăm o fabrică în domeniul acesta. Ne-am fi dorit să producem până acum microcipuri, să reușim să proiectăm microcipul, să îl asamblăm în România, dar fabricile sunt foarte scumpe”, a spus el.
Bluespace Technology a câștigat în ultimii ani mai multe contracte militare. De exemplu, în martie anul trecut, Bluespace și Romarm au câștigat împreună un contract de furnizare de echipamente destinate poligoanelor, la o licitație organizată de Romtehnica.
Bluespace este subcontractor într-un contract de proiectare și execuție a primei faze a proiectului MApN de extindere și modernizare a bazei militare aeriene de la Câmpia Turzii, folosită de avioane multirol F-16 și de drone MQ-9 Reaper, conform profit.ro.
În plus, în acest an, compania a anunțat VLAH – Vehicul de Luptă Autonom Hidramat, un proiect pentru un primul vehicul militar blindat românesc 4×4 pe care compania românească vrea să-l producă în țară pentru Armata română.
6. Fixsotech
Compania a depus un proiect intitulat „Tag&Go Enhanced RFID tags for Continuous Cold-chain”, în parteneriat cu Myruns.
Fixsotech a fost înregistrată în septembrie 2019, cu cod CAEN 62 – Activități de servicii în tehnologia informației. Însă la căutarea pe Ministerul Finanțelor arată că a depus o declarație pe proprie răspundere că entitatea nu a desfășurat activitate de la data înființării și până la 31.12.2020.
Despre compania Myruns nu am putut găsi date.
Există o companie spaniolă Myruns, care oferă soluții IOT pentru digitizarea și trasabilitatea automată a proceselor prin cititoare și etichete RFID – Radio-Frequency Identification, o metodă de identificare automată care se bazează pe stocarea și regăsirea datelor fără atingere, la distanță, prin unde radio.
7. Medapteh Plus Cert SRL
Compania a depus proiectul „Sistemul de monitorizare a deformațiilor critice a construcțiilor industriale și a dispozitivelor tehnologice cu aplicarea micro-sensorilor, bazat pe microfire feromagnetice”, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Inginerie Electrică ICPE-CA și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Medapteh Plus Cert este o firmă cu sediul în Măgurele, înființată în 2012. Compania a avut anul trecut afaceri de 1.849 lei și 2 angajați. Compania a mai fost partener în proiecte de cercetare cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Inginerie Electrică ICPE-CA.
8. Microelectronica SA
Compania a depus proiectul „Sensoro”, în parteneriat cu Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației – INFLPR, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Institutul Național De Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Centrul de Chimie Organică „Costin D. Nenițescu” și Academia de Științe Tehnice din Romania.
Întreprinderea Microelectronica, acum Microelectronica SA, a fost, în anii ’80, vârful industriei de semiconductoare din România.
Ministerul Economiei nu precizează valoarea fiecărui proiect depus de companiile calificate.
Semiconductori finanțați prin PNRR
Ministerul Economiei a deschis în luna ianuarie apelul pentru depunerea de proiecte pentru investiții inovative în microelectronică prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru care Guvernul pune la dispoziție fonduri de 500 de milioane de euro.
„România are o tradiție în domeniul microelectonicii, dar în ultima perioadă am devenit integratori, cumpărăm produse pe care le integrăm și apoi le exportăm. Ce ne dorim printr-un astfel de proiect este să dezvoltăm un ecosistem care să includă companii mari, IMM-uri, centre de dezvoltare naționale și universități, astfel încât să putem să asigurăm produsele necesare pentru industria auto, dar și alte sectoare ale economiei”, spunea atunci ministrul Economiei Florin Spătaru.
Ulterior, el a precizat că țara noastră face parte dintre cele 19 state membre ale Uniunii Europene care s-au angajat să consolideze lanțul valoric al componentelor și sistemelor electronice în Europa, cu un accent deosebit pe întărirea ecosistemului de semiconductoare, atât de necesare în industria auto care se confruntă deja cu un deficit important la acest segment de producție.
Companiile selectate vor participa la Proiectul Important de Interes Comun European în Microelectronică și Tehnologia Comunicațiilor IPCEI ME-CT.
Proiectul se adresează atât întreprinderilor mari, IMM-urilor și întreprinderi nou-înființate, care pot fi participanți direcți /indirecți, cât și organizațiilor de cercetare (institute de cercetare, universități), care pot fi doar participanți indirecți. Toți aplicanții trebuie sa facă parte din lanțul valoric al microelectronicii, de la cercetare la materii prime, procesare, reciclare.
Proiectele care vor primi sprijin financiar trebuie să aibă o puternică componentă inovatoare, care să avanseze stadiul de dezvoltare a tehnologiei și pot include investiții necesare pentru realizarea primei aplicări industriale – first industrial deployment- care se integrează în obiectivele definite la nivel european pentru IPCEI ME/CT.
Anterior, ministrul spunea că sunt vizate industria auto și agricultura, dar nu numai.
„Ne uităm în special către industria auto, dar de asemenea acești producători sunt producători mari care vor să își dezvolte aceste capacități de producție și cu siguranță nu se vor opri doar la industria auto. În agricultură avem nevoie de semiconductori. Agricultura românească nu mai funcționează așa cum funcționa acum 20 de ani, are nevoie de automatizare, de produse care utilizează asttfel de materiale”, a precizat el.
România să devină producător european de cipuri prin crearea unui “ecosistem național în microelectronică”
Poziționarea rapidă a României drept producător european de cipuri și componente microelectronice pentru tehnologii avansate este susținută de cercetători ai Academiei Române, profesori universitari și reprezentanți ai industriei. Reuniți într-un grup de lucru care funcționează sub egida Academiei Române, aceștia cer Guvernului să creeze “un ecosistem național în microelectronică”, scria EduPedu.
Finanțarea potențial disponibilă pentru dezvoltarea acestui domeniu în următorii 2-3 ani, la nivel european, se ridică la 145 miliarde de euro, potrivit cercetătorilor.
Aceștia precizează că România se poate implica în proiectul european de dezvoltare în microelectronică pe următoarele direcții:
- proiectare de circuite digitale
- tehnologii avansate de încapsulare
- fabricație de plăci de siliciu în noduri tehnologice de vârf
Ei propun crearea a 4-6 Hub-uri de Inovare Digitală “instalate unde există deja activități industriale, universitare și de cercetare, ca element de bază al politicii de Specializare Inteligentă a Agențiilor de Dezvoltare Regionale”.
Contextul European
La 7 decembrie 2020, în Consiliul Uniunii Europene, miniștrii majorității Statelor Membre între care și România au semnat o Declarație Comună prin care „Statele semnatare s-au angajat să colaboreze pentru a consolida în Europa lanțul de creare de valoare în electronică și sisteme «embedded» pentru a avea în Europa capabilități de vârf în proiectarea și fabricația de cipuri. Vor fi necesare investiții din bugetul UE, din bugetele naționale (inclusiv prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență – PNRR) și de la sectorul privat. Microelectronica este deja identificată pentru investiții din RRF. 20% din PNRR trebuie să fie alocate pentru tranziția digitală; totalul se poate ridica la 145 miliarde de euro în următorii 2-3 ani.”
Programul „Recovery and Resilience Facility (RRF)” al Uniunii Europene a introdus o noutate majoră în orientările pentru Statele Membre: „Flagship Area SCALE-UP” listează hardware-ul ca prima prioritate a unei tranziții digitale sustenabile datorită importanței speciale a componentelor microelectronice, care „captează, generează și procesează, transferă și acționează asupra informației, fiind elementele constitutive ale digitalizării în toate sectoarele”. Obiectivul specific nr. 1 este „consolidarea capacităților europene de proiectare și producție în tehnologii microelectronice”, dezvoltarea serviciilor informatice fiind și ea menționată ca obiectivul specific nr. 2. La punctul A. Microelectronica cu focus pe procesoare, primul Exemplu de investiții este „A5. – sprijinirea unui proiect industrial inovativ pe scară mare, posibil în forma unui Proiect Important de Interes Comun European (IPCEI) cu scopul de a stabili capabilități de vârf și dezvoltări industriale în premieră în părțile critice ale lanțului de creare de valoare (Notă de subsol: În special în tehnologii pentru procesoare, proiectare de circuite digitale, tehnologii avansate de încapsulare și fabricație de plăci de siliciu în noduri tehnologice de vârf)”.