UPDATE Guvernul înființează o nouă agenție de stat, care va monitoriza și evalua performanțele întreprinderilor publice, prin noua lege a guvernanței corporative / Draftul venea cu o nouă „mutilare” a legii, ca pe vremea lui Dragnea / Precizările SGG

Elena Deacu nov. 29, 2022 3 comentarii
sef, boss, afaceri, laptop, manager

UPDATE 22.00 Adrian Țuțuianu, secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat, a declarat pentru Economedia că proiectul de lege privind modificarea legii guvernanței corporative nu conține prevederile din draftul menționat de Economedia.

Potrivit lui, Guvernul lucrează la această lege împreună cu consultanți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Acesta este și motivul pentru care proiectul de ordonanță nu a fost publicat încă, Guvernul așteptând acordul final al oficialilor OCDE asupra prevederilor proiectului.

UPDATE 18.34 Guvernul înființează o nouă agenție de stat, una care va monitoriza și va evalua performanțele întreprinderilor publice. Ea va fi în subordinea Secretariatului General al Guvernului, condus de social-democratul Marian Neacșu. Este o modificare care va fi adusă printr-un proiect de ordonanță de urgență ce modifică legea privind guvernanța corporativă, act normativ discutat de Guvern în primă lectură, marți.

Legea privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice prevede ca societăţile statului să numească un management profesionist. Documentul care ilustrează modificările nu este însă public, deși Economedia l-a solicitat în mod repetat.

Guvernul a transmis că a discutat în primă lectură acest proiect.

Potrivit Executivului, cele mai importante modificări au în vedere următoarele aspecte:

Separarea funcției de reglementare de cea de coordonare a proprietății statului sau a unităților administrativ-teritoriale în calitatea lor de acționari;

Elaborarea unei politici de proprietate prin care să se definească rațiunea deținerii de către stat sau de către unitățile administrativ-teritoriale a întreprinderilor publice de la nivel central și local, să se stabilească rolul statului și al unității administrativ-teritoriale în guvernanța întreprinderilor publice, precum și rolul responsabilitățile autorităților publice tutelare și ale altor părți interesate implicate în implementarea acesteia.

Elaborarea și revizuirea politicii de participare a statului în economie va fi în concordanță cu orientările OECD și va delimita în mod clar rolurile și responsabilitățile tuturor entităților implicate.

Operaționalizarea, la Centrul Guvernului, a Grupului Operativ pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă, prin înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Această structură va funcționa în subordinea directă a Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, prin SGG, și va fi finanțată de la bugetul de stat.

Conform Executivului, proiectul de act normativ include și alte propuneri de modificare a legislației în măsură să asigure implementarea principiilor guvernanței corporative cuprinse în ghidurile OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.

ȘTIREA INIȚIALĂ 

Reamintim că anterior Economedia a obținut un draft al proiectului de ordonanță care arăta că Guvernul încearcă din nou să mutileze legea privind guvernanța corporativă.

Intenția vine în contextul în care România și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reforma companiilor de stat și numirea de management profesionist și stabil, în loc de numiri politice și interimate de câte 4 luni, prelungite în mod repetat.

Însă prin modificările pregătite, Guvernul dă liber la exceptarea a numeroase companii de stat strategice de la principiile guvernanței corporative, un lucru pe care l-a mai încercat și în trecut.

De exemplu, una din modificările pregătite:

„Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, Compania Naţională «Romtehnica» – S.A., instituţiile de credit prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum și întreprinderile de stat strategice, respectiv regiile autonome definite la art. 2 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale și detaliate la art. 1 lit. A din Hotărârea Guvernului nr. 266/1993 privind ramurile şi domeniile în care funcţionează regiile autonome de interes naţional”.

Întreprinderile de stat strategice, respectiv regiile autonome definite la art. 2 din Legea nr.15/1990, înseamnă: „Regiile autonome se organizează și funcționează în ramurile strategice ale economiei naționale – industria de armament, energetică, exploatarea minelor și a gazelor naturale, poștă și transporturi feroviare -, precum și unele domenii aparținând altor ramuri stabilite de guvern.

Astfel, pe de o parte, Guvernul exceptează de la regulile guvernanței corporative toate companiile de stat din sfera armament, ceea ce este o practică destul de uzuală, însă pe de altă parte mai problematic este că le exceptează pe cele din industria energetică și gaze și transporturi. Vorbim aici despre companii de stat strategice din industria energetică, precum Romgaz sau Transgaz, care nu vor fi nevoite să numească management profesionist.

În plus, sintagma cheie „precum și unele domenii aparținând altor ramuri stabilite de guvern” este vagă și dă posibilitatea Guvernului să includă aici orice companie de stat.

De asemenea, sunt exceptate „societăţi comerciale și detaliate la art. 1 lit. A din Hotărârea Guvernului nr. 266/1993”. Acestea sunt:

A. Ramuri strategice ale economiei naţionale:
(1) producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică;
(2) exploatarea substanţelor minerale utile şi livrarea acestora spre prelucrare în forme specifice, cu excepţia exploatării maselor de roci comune, carierelor de materiale de construcţii şi zăcămintelor de turba;
(3) poșta şi telecomunicaţii;
(4) transporturi feroviare şi metrou;
(5) producţia de armament, muniţii, explozibili şi tehnica de luptă.

Astfel, și companii precum Poșta Română, CFR Călători, CFR Infrastructură, Metrorex, Termoenergetica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica pot fi exceptate de la guvernanța corporativă.

Scoaterea companiilor energetice de sub prevederile privind guvernanța corporativă ar fi o greșeală, spune fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, pentru Economedia.

„Soluția corectă este ca această lege să fie aplicată în litera și spiritul ei la toate companiile energetice de stat. Trebuie să înțeleagă toată lumea că aceste companii aparțin statului și nu unor grupuri și grupulețe de interese. Statul înseamnă cei peste 20 de milioane de români care sunt profund dezamăgiți de modul în care Tarom sau CFR Marfă sau Complexul Energic Hunedoara au fost administrate”, subliniază Nicolescu.

Conform USR, acest mecanism prevăzut de proiectul de Ordonanță de Urgență va lăsa fără management selectat și numit profesionist cea mai mare parte din companiile publice importante din România, exceptate de la criteriile de guvernanță corporativă. Pentru celelalte, va politiza și mai mult numirile în consiliile de administrație și deschide calea spre „parcarea” a numeroși clienți politici în sinecuri confortabile.

În plus, conform actualului proiect, la Secretariatul General al Guvernului (SGG) ar urma să se creeze un Registru de manageri pentru companii, selectați de SGG și de unde s-ar recruta manageri pentru toate companiile de stat din România, de la nivel central și local.

„Este o aberație, o legalizare a clientelelor politice”, explică Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

„În loc să elimine toate excepțiile de la criteriile de guvernanță corporativă, PSD și PNL le mențin, astfel încât să continue să populeze companiile de stat cu rude și pile de partid”, spune USR.

Conform USR, pierderile primelor 10 companii de stat s-au ridicat la 7,5 miliarde de lei în 2021.

Pericol pentru OCDE

Aplicarea principiilor de guvernanță corporativă constituie și un criteriu important pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în care România încearcă să devină membră cu drepturi depline.

Și în 2017, reprezentanţii Fondului Proprietatea susțineau că „lista neagră” a companiilor exceptate de la guvernanţa corporativă ar putea juca un rol major în periclitarea eforturilor României de a se alătura Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Țara noastră a făcut pași importanți spre OCDE în acest an, iar acest avans ar putea fi sabotat prin inițiativa privind excepțiile de la legea guvernanței corporative.

Precedentul din epoca Dragnea

Reamintim că în 2017 a mai existat o tentativă de exceptare în masă a companiilor de stat de la aplicarea principiilor guvernanței corporative. Atunci, senatorii au dorit inițial să excepteze de la aplicarea prevederilor legii doar Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), Regia Autonome „Rasirom” şi Compania Naţională „Romtehnica”. Ulterior, un amendament propus de senatorul Ştefan Radu Oprea, trimis în judecată într-un dosar în 2016 pentru evaziune fiscală, a majorat semnificativ numărul companiilor exceptate. Câteva zeci de societăţi şi regii s-au adăugat astfel pe această „listă neagră” a excepţiilor, unele dintre ele fiind companii de importanţă strategică, precum Tarom, Complexul Energetic Oltenia, Administraţia Naţională de Meteorologie, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, Şantierul Naval Mangalia şi Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN).

Președintele PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea, spunea, despre cei care au fost numiţi şefi la companiile de stat, prin proceduri de selecţie, că sunt „indivizi veniţi de nu ştiu unde, filtraţi nu ştiu cum, ocupă nişte posturi de conducere”, iar atunci când companiile acelea „se duc în cap”, ei zic „cu tupeu: lasă-mă, frate, în pace, că e a mea!”. (Detalii, AICI)

Tot atunci, actualul ministru al Energiei Virgil Popescu susţinea că sabotarea guvernanţei corporative este „ultimul pas al PSD spre căpuşarea deplină a companiilor de stat prin intermediul politrucilor”. Acum, Virgil Popescu face parte din Guvernul PSD-PNL-UDMR care a elaborat noua ordonanță de exceptare de la aplicarea prevederilor guvernanței corporative, inclusiv pentru companiile de stat din industria energetică.

Citește aici draftul proiectului care modifică legea guvernanței corporative – Draft de modificare OUG 109.

Sursa foto: Pixabay

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *