ANALIZĂ Aderarea României la OCDE, un „succes” întârziat de 20 de ani. Ce beneficii va aduce: „Greul abia începe”

Carmen Radu ian. 27, 2022 0 comentarii
OECD, OCDE Sursa foto Dreamstime

Au trecut 18 ani de când România şi-a depus oficial candidatura pentru a face parte din clubul select al țărilor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și vor mai trece cel puțin doi ani până am putea fi numiți oficial membri. Așadar, două decenii fără progres, timp în care state din regiune cu economii mai slabe „ne-au luat fața” din punctul de vedere al aderării la OCDE.

Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a decis, în data de 25 ianuarie 2022, deschiderea negocierilor de aderare cu România. Alături de țara noastră, decizia de deschidere a negocierilor s-a referit și la Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația și Peru.

Și, deși autoritățile clasifică anunțul de marți drept un succes diplomatic, din punct de vedere istoric România a ratat numeroase șanse timp de aproape două decenii.

Economedia a analizat în acest contextul istoricul tărăgănat al aderării României la OCDE, ce criterii de aderare îndeplinim și ce mai avem de bifat, dar și ce avantaje ne-ar aduce intrarea în cea mai importantă organizaţie economică din lume.

Printre singurii din regiune în afara OCDE 

OCDE are 38 membri, din care 23 sunt state europene, țările participante deţinând peste 70% din producţia şi comerţul global şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

România, Bulgaria și Croația au rămas cam singurele țări europene din regiune care nu fac încă parte din OCDE, în afară de statele din Balcani.

Țări din regiune precum Cehia, Polonia și Ungaria au devenit membri ai OCDE în anii 1995 și 1996. Slovacia, care a intrat în UE cu doar trei ani înaintea României, a intrat în OCDE încă din anul 2000. Slovenia și Estonia s-au alăturat în 2010. Letonia a devenit membru în 2016, Lituania în 2018.

Istoria de 18 ani a unei aderări

Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române încă din 2004. România şi-a depus oficial candidatura la OCDE în aprilie 2004, și-a reafirmat intenția de a deveni membru al organizației în noiembrie 2012 şi a reînnoit candidatura și în 2016 şi 2017.

Guvernul Năstase este cel care a venit cu ideea aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În 2004, demersul a devenit așadar un obiectiv strategic al politicii externe române. Cu toate acestea, MAE nu a făcut pași semnificativi în acest sens.

Obiectivul a fost păstrat, în următorii ani, însă a intrat în umbră.

În 2012, OCDE a primit noi membri, dar România și-a ratat din nou șansa. Abia guvernarea Ponta a încercat să mai facă pași în acest sens, obiectivul fiind inclus în programul de guvernare 2013-2016 al PSD. Premierul de atunci Victor Ponta a reiterat intenţia de aderare la organizaţie printr-o scrisoare adresată secretarului general al OCDE Angel Gurria.

În 2016, pași spre OCDE a făcut și Guvernul Cioloș. În iunie, premierul de atunci Dacian Cioloș a convenit, la sediul OCDE, un program de cooperare în vederea primirii invitaţiei de aderare la proximal val de lărgire.

În același an, 2016, în septembrie, Guvernul a decis să înființeze Comitetul interministerial pentru dezvoltarea cooperării cu OCDE, care să gestioneze programe de colaborare cu organizaţia.

Însă de atunci, alte state, precum Lituania (2018), Columbia (2020) și Costa Rica (2021) au aderat, iar România încă nu.

Sabotajul Ungariei – România are nevoie de consensul tuturor membrilor organizaţiei pentru a fi acceptată în OECD. În 2017, însă, Ungaria a anunțat că și-a retras sprijinul pentru aderarea României la OCDE. Atunci, vecinii de la Vest au fost deranjați de închiderea liceului teologic din Târgu-Mureş, ca urmare a unei decizii judecătoreşti. Problema liceului s-a rezolvat atunci, în urma unei discuții dintre fostul lider PSD Liviu Dragnea și a premierului ungar Viktor Orban. În cele din urmă, în același an, Ungaria a anunțat că va sprijini candidatura ţării noastre pentru aderarea la OCDE.

18 ani și 16 premieri mai târziu, România a primit abia în 2022 invitația la negocieri.

Restanțe la îndeplinirea criteriilor

De ce nu am aderat mai devreme la OCDE? Potrivit organizației, România a avut în trecut restanțe semnificative de la îndeplinirea criteriilor de aderare.

Un raport OECD din decembrie 2016, citat de cursdeguvernare.ro, spunea că România are probleme în a respecta Legea Responsabilității Fiscale, că face abuz de Ordonanțe de Urgență, că are prea multe strategii necorelate și că trebuie să utilizeze tehnologiile digitale ca parte integrantă a guvernării, printre multe alte probleme.

Ce criterii îndeplinește acum România și ce mai are de bifat

Pentru a deveni membru OCDE, un stat trebuie să îndeplinească o serie de criterii, care ţin de existenţa unei economii de piaţă şi a unei democraţii funcţionale; dimensiunea şi importanţa economică a statului candidat; principiul beneficiului reciproc pentru OCDE şi statul candidat, beneficiu rezultat din aderarea acestuia la organizaţie; consideraţii globale, referitoare la asigurarea echilibrului geografic între membrii organizaţiei.

România îndeplinește în prezent șase din cele opt standarde necesare pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (OCDE), ia măsuri pentru a îndeplini încă un standard și și-a exprimat deja intenția de a îndeplini și ultimul standard, arată un comunicat al Guvernului.

Astfel, la acest moment, România este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderare:

  • Declarația privind Investițiile;
  • Principiile Guvernării Corporatiste;
  • Principiile pentru Elaborarea Politicilor Internetului;
  • Recomandarea Bunelor Practici în Statistică;
  • Cadrul Inclusiv al BEPS – Erodarea Bazei și Schimbarea Profitului;
  • Forumul Global al Transparenței și Schimbului de Informație;

În lunile următoare, România va începe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, România și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită, arată Executivul.

Ce beneficii va aduce aderarea

Radu Puchiu, coordonator al Consiliului interministerial pentru relațiile cu OCDE, a declarat pentru Economedia că aderarea României la OCDE aduce două beneficii majore. Unul dintre acestea este accesul la cele mai bune analize, studii și bune practici, ceea ce înseamnă o ocazie și mai bună de dezvoltare rapidă. Cel de-al doilea ține de bonitatea ca țară: intrând în acest club ești privit de către toate instituțiile financiare altfel.

„Un efect constant a fost accesul la împrumuturi și finanțare în condiții mult mai bune”, a explicat Radu Puchiu.

Apartenența la OCDE va avea implicații favorabile pentru procesele de creștere economică și dezvoltare sustenabilă pe termen mediu, spun și analiștii Banca Transilvania, într-un raport. Aceștia consideră că probabilitatea ca România să devină stat membru OCDE la orizontul 2025 este foarte ridicată.

„Intrarea în OCDE va reprezenta încă o ancoră de stabilitate și prosperitate pentru România. Pentru că OCDE nu este doar clubul țărilor care dețin 70% din producția și comerțul global și 90% din nivelul mondial al investițiilor directe. Este asocierea unor țări care împărtășesc aceleași valori și principii, care cred în democrație, stat de drept, drepturile omului, care au o economie de piață deschisa și transparență”. afirmă și Luca Niculescu, ambasadorul României la Paris, unde OCDE își are sediul.

Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham România) a transmis că beneficiile ce decurg din statutul de membru al OCDE vor fi avansarea în clasamentul destinațiilor de investiții, condiții de finanțare mai bune, posibilitatea de a participa la conturarea politicilor fiscale și economice cu impact global.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, principalele avantaje ale posibilei aderări a României la OCDE sunt:

  • Beneficiul apartenenţei României la clubul restrâns al economiilor dezvoltate şi recunoaşterea implicită, la nivel global, a statutului său de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată, cu impact asupra ratingului de ţară şi atragerii investiţiilor străine;
  • Beneficiul exemplului. Imaginea favorabilă a României atât faţă de marile economii ale lumii (SUA, China, Japonia etc.), cât şi faţă de statele din regiune cu aspiraţii europene (Republica Moldova, Macedonia, Albania, Serbia etc.);
  • Beneficiul expertizei. Accesul la informaţiile necesare în domeniile prioritare pentru România (cadrul de guvernare, reforma legislativă, anti-corupţia, politica fiscală, infrastructura de transport, agricultura, educaţia etc.);
  • Beneficiul accesului României la instrumentele şi centrele de decizie economică ale OCDE şi posibilitatea de a contribui la guvernanţa economică globală;
  • Beneficiul asistenţei în materie de politici publice din partea membrilor OCDE prin realizarea periodică de evaluări ale politicilor României în domenii specifice (peer reviews) şi emiterea recomandărilor privind îmbunătăţirea acestora.

„Greul abia începe”

Guvernul de la București a subliniat marți, într-un comunicat transmis  după anunțul OCDE privind deschiderea negocierilor de aderare cu România, că etapa negocierilor va presupune o evaluare riguroasă a alinierii țării noastre la instrumentele și bunele practici ale Organizației, realizată de peste 20 de comitete tehnice ale OCDE, în baza unei foi de parcurs ce va fi elaborată în perioada următoare.

Radu Puchiu consideră că greul aderării la OCDE abia acum începe.

Potrivit lui, decizia de a invita România la negocierile de aderare înseamnă că indicatorii săi macro-economici sunt la nivelul corespunzător țărilor dezvoltate și că sunt stabili. „Decizia pe acest subiect e tehnică și România se încadra de ceva vreme. De aceea, primul lucru pe care va trebui să-l facă e menținerea acestor indicatori – și asta e cel mai simplu dintre toate cele pe care le avem de făcut”, spune el.

De asemenea, potrivit lui, invitația de a adera la OCDE e o decizie politică.

„38 de țări au fost de acord cu soliditatea candidaturii României. E un cec în alb, dacă vreți, contra unei promisiuni, unui angajament al României că va îndeplini toate criteriile de a deveni membru. Asta înseamnă că toți actorii implicați sunt de acord să sprijine acest efort – menținerea lui e a doua cea mai dificilă încercare”, mai explică el.

Potrivit lui Puchiu, aderarea efectivă înseamnă alinierea la regulile pe care le împart toate țările dezvoltate. Asta implică alinierea legislației, a guvernanței la standardele OCDE.

„Sunt peste 20 de comitete tehnice (și subliniez, tehnice) prin care România trebuie să treacă și să primească acceptul tuturor membrilor. Efortul ăsta de aliniere e unul extrem de complicat și dificil dar partea cea mai complicată e că e tehnic, nu politic. Ai sau nu ai, ești sau nu ești, nu merge pe promisiuni. Pentru cine e cu adevărat curios, poate să caute să vadă ce a însemnat procesul de aderare al ultimelor țări primite de OCDE. Administrația noastră și conducerea ei politică au mers mai degrabă pe mimarea respectării regulilor. A face „pe bune” schimbări e cea de-a treia încercare”, mai afirmă coordonatorul Consiliului interministerial pentru relațiile cu OCDE.

Radu Puchiu susține că, deși România respectă deja multe dintre standarde, sunt domenii, precum guvernanța companiilor de stat, unde țara noastră nu este deloc pe aceeași lungime de undă cu criteriile OCDE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.