DN 1 Valea Prahovei: Proiectul Tehnic pentru Centura Bușteni – Azuga a ajuns la peste 90% / A fost depusă cererea pentru Autorizația de Construire

Proiectul Tehnic pentru Centura Bușteni – Azuga, un contract cu o valoare de aproximativ 600 de milioane lei, a ajuns la un stadiu fizic de peste 90%, iar Consiliul Județean Prahova a depus deja cererea de autorizare a șantierului la Ministerul Transporturilor, a transmis instituția într-un răspuns la solicitarea Economedia.

„A fost depusă la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii documentația pentru obținerea autorizației de construire etapa 1. În prezent, Proiectul Tehnic se află în lucru, având un stadiu fizic de peste 90%. Finalizarea acestuia este condiționată de emiterea de către CNAIR (exproprietar) a Dispoziției de expropriere, de definitivarea auditului de siguranță rutieră și obținerea Autorizației de Construire”, arată un răspuns al CJ Prahova, la solicitarea Economedia.

Proiectul Tehnic se va aproba în Comisia Tehnicã de Avizare a CNAIR după ce în prealabil se va actualiza studiul de fezabilitate si indicatorii tehnico economici (dacă este cazul) care trebuie aprobați prin Hotärâre de Consiliu Judetean/HG, a precizat instituția.

În prezent se află în implementare activitatea de proiectare, fiind finalizată prima etapă, în speță, documentația tehnică faza DTAC/PAC care a fost deja aprobat în CTA – CNAIR, a mai transmis CJ Prahova.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

Totodată, s-a aprobat declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor de pe coridorul de expropriere al lucrării.

Amintim că prahovenii de la Coni, care au lucrat pe lotul 2 al Autostrăzii Moldovei (A7) au rămas câștigători ai contractului pentru construcția Centurii Bușteni – Azuga, în asociere cu SC Drum Pod Invest SRL, SC Gott Strasse SRL, SC Perfect Consult Europe SRL, Automagistral-Pivden SRL și NVO Transinzhinirying SRL. Turcii de la Ozaltin depuseseră o contestație, însă atât Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), cât și Curtea de Apel au menținut constructorul prahovean Coni drept câștigător.

Centura Bușteni – Azuga va avea un tunel cu o lungime de 90 de metri care subtraversează oblic DN 1 și Magistrala CFR București – Brașov, dar și un semitunel cu o lungime de aproape 150 de metri, parțial îngropat la intrare în Azuga, cele două lucrări de artă fiind printre cele mai dificile de pe traseul complet de 9 kilometri prevăzut pentru șoseaua care va funcționa ca o centură a celor două stațiuni, după cum a explicat Economedia. Traseul propus pentru drumul de descărcare are o lungime totală de 9,434 km și este structurat astfel:

– Tronson I: km 0+000 (intersecţie cu breteaua de descărcare a autostrăzii A3 între Sinaia şi Poiana Ţapului – DN 1, km 127+600) – km 1+600, lungime 1,60 km (extravilan);

– Tronson II: km 1+630 (ieşire din DN 1, km 128+300 prin dreapta) – km 6+760 (intrare în DN 1, km 133+500 prin dreapta), lungime 5,13 km (intravilan Buşteni);

– Tronson III: începe la intersecţia cu breteaua de descărcare a autostrăzii A3 între Buşteni şi Azuga – DN 1, km 133+550 prin dreapta, lungime 0,52 km (extravilan);

– Tronson IV: km 7+250 (ieşire din DN 1, km 134+050 prin dreapta) – km 9+434 (intrare în DN 1, km 133+500 prin dreapta).

Lucrări de artă prevăzute: pasaj peste râul Prahova şi CF km. 1+835 ÷ 2+445; pod peste râul Prahova la km. 2+665; pod peste râul Prahova la km. 2+955; pod peste pârâul Jepilor la km. 3+825; pod peste râul Prahova la km 4+195; subtraversare strada Zamora km 4+685; pod peste râul Prahova la km 5+495; viaduct km 5+955; pod peste râul Prahova la km. 7+165; subtraversare DN 1 și CF km 7+480 ÷ 7+530; pod peste râul Prahova la km 8+095; pod peste râul Prahova la km 8+255; pod peste râul Prahova la km 8+375; pod peste râul Prahova la km 8+515; pod peste râul Prahova la km 8+605; semitunel km 8+935÷9+075; pasaj peste râul Prahova şi CF km 9+085 ÷ 9+310”, arată nota de fundamentare.

Memoriul tehnic pe care l-a realizat proiectantul Irimat propune 10 poduri peste râul Prahova, un pod peste pârâul Jepilor, câte două pasaje peste râul Prahova și Calea Ferată (Magistrala 300) și două subtraversări: strada Zamorei și DN 1 – CF București – Brașov. De asemenea, la km 9 al centurii, la Azuga, va fi realizat un semitunel. Viteza de proiectare a drumului, specific pentru clasa III și zona de munte este de 60 km/h.

Centura Bușteni – Azuga este finanțată din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operational Transport 2021-2027, și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, președintele CJ Prahova Iulian Dumitrescu și directorul CNAIR Cristian Pistol au „inaugurat” pe 6 noiembrie 2023 șantierul Centurii Comarnic. Asocierea de constructori români Frasinul-Arthenis a ajuns cu lucrările la un stadiu de doar 48%, iar acestea ar trebui terminate până la sfârșitul anului. Centura Comarnic are o lungime de 6 kilometri, o bandă/sens și include 4 poduri (inclusiv peste râul Prahova și Magistrala CFR București-Brașov).

Pentru fluidizarea circulației pe DN 1 Valea Prahovei urmează să fie construite pasaje rutiere la Sinaia Nord, Sinaia Sud și Predeal. Consiliul Județean Prahova a deblocat recent licitațiile pentru construirea pasajelor supraterane de la Sinaia Sud și Sinaia Nord. Pentru Pasajul Sinaia Nord au fost depuse, luni, 5 oferte. Pentru Pasajul Sinaia Sud, ofertele se deschid pe 4 august.

În plus, va fi construit un sens giratoriu suspendat la Predeal, la intersecția dintre DN1 și DN73A, drumul care duce spre Râșnov. DRDP Brașov a anunțat la începutul lunii iulie lansarea licitației. Oferte se pot depune până în data de 12 august 2025.

Totodată, încep lucrările de modernizare la DJ 102I, de pe Valea Doftanei, care într-un final va servi ca alternativă la DN1 Valea Prahovei, cu ieşire directă în DN1A, a anunțat săptămâna trecută Consiliul Județean Prahova. Contractul a fost atribuit antreprenorului român Erbașu.