Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Guvernul adoptă în ședința de marți o ordonanță de urgență prin care obligă ordonatorii principali de credite să disponibilizeze 10% din fondurile alocate către fondul de rezervă bugetară. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că nu a luat această măsură pentru că Guvernul a rămas fără bani, ci ca să poată menține ritmul de investiții. Fondul de rezervă este văzut drept un mecanism discreționar de a împărți bani.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Este mecanismul pe car el-am folosi tși anul trecut și care a fost declarat constituțional. N-a rămas guvernul fără bani, îi direcționăm ca să menținem acest ritm de investiții. Dimpotrivă, față de anul trecut, avem încasări mai mari cu 25 de miliarde. Față de tot restul istoriei României, pentru prima oară în patru luni s-au investit 41 de miliarde lei în 4 luni de zile. Și, ca să menținem acest ritm, s-a creat acest mecanism, din punctul meu de vedere foarte corect”, a declarat Marcel Ciolacu.
Un proiect de ordonanță de urgență aflat pe ordina de zi a Guvernului arată că ordonatorii principali de credite vor fi obligați să disponibilizeze urgent, pentru fondul de rezervă bugetară, 10% din valoarea fondurilor alocate.
„Se propune ca, în anul 2024, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat să disponibilizeze la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în termen de o zi de la solicitarea Ministerului Finanţelor, creditele de angajament şi creditele bugetare reţinute în proporţie de 10%, în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, se creează temeiul legal ca din fondurile prevăzute la titlurile aferente proiectelor cu finanţare externă să poată fi cedate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului economiile înregistrate în cursul exerciţiului bugetar”, se precizează în nota de fundamentare.
Amintim că anul trecut Guvernul Ciolacu a făcut alocări suplimentare de 31,9 miliarde lei, către ministere și instituții de stat, inclusive pentru plata de salarii, doar pe ultimele patru luni septembrie-decembrie, potrivit unei informări remise Economedia.ro. Aceste alocări suplimentare din Fondul de Rezervă sunt o găselniță găsită de Ciolacu pentru evitarea rectificărilor bugetare. Ele s-au făcut pentru prin tăierea sumelor bugetare de la alte ministere, de departe cea mai afectată fiind Armata, de unde s-au tăiat peste 7,2 miliarde lei, bani pentru înzestrare militară, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui.
„În anul 2023, au fost aprobate hotărâri ale Guvernului de alocare de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în valoare totală de 31.923.949 mii lei, din care suma totală de 72.718 mii lei a avut ca destinație majorarea Fondului de intervenție la dispoziția Guvernului, din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”, se arată în informarea transmisă de Guvern și Ministerul Finanțelor la solicitarea Economedia.
Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei, a solicitat Ministerului Finanțelor să detalieze de unde a tăiat Guvernul Ciolacu în 2023 pentru a alimenta Fondul de rezervă. Din datele furnizate de MFP, rezultă că cea mai mare tăiere a fost făcută de la înzestrarea armatei: 7,2 miliarde de lei.
„Adică, în timp ce avem un război la graniță și alte țări NATO se pregătesc serios de scenariul unui război, domnul Ciolacu a tăiat fix de la armament nou, rachete, avioane și ce ar mai fi nevoie să ne apărăm în caz de război. Dar nu vă faceți griji, pentru pensiile speciale domnul Ciolacu a avut bani. Acolo a dat bani prin Fondul de rezervă. Nu cumva să piardă casta specialilor vreun privilegiu”, declară Claudiu Năsui.
Bani au fost tăiați și de la Sănătate, tot pentru a alimenta Fondul de rezervă, mai arată deputatul.
Cel mai recent raport al Consiliului Fiscal arată că Fondul de Rezervă a devenit un instrument discreționar și instrumentul prin care a fost evitată adoptarea unei rectificări bugetare.
„În acest context, Guvernul a adoptat și OUG nr. 90/2023, care urmărește limitarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile și a celor cu investițiile, din ultimele două luni ale anului, la nivelul mediei ianuarie-septembrie 2023. Totodată, actul normativ a transformat Fondul de Rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (FRG) într-un instrument discreționar prin care autoritățile pot ajusta bugetul general consolidat, redistribuind resursele necheltuite ale ordonatorilor principali de credite către alte domenii. Modificările privind funcționarea FRG au venit după ce, în septembrie 2023, Guvernul adoptase OUG nr. 73/2023, prin care a hotărât ca, din FRG, să se poată aloca, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale ordonatorilor principali de credite. Astfel, FRG a devenit instrumentul prin care a fost evitată adoptarea unei rectificări bugetare”, a transmis Consiliul Fiscal.
Conform instituției, de la începutul anului și până în data de 14 septembrie 2023, când s-a modificat cadrul legislativ privind funcționarea FRG, au fost date 12 HG, în valoare de doar 0,6 mld. lei. Ulterior, în baza noului cadru legislativ de funcționare a FRG, au fost adoptate 91 de HG, în valoare de circa 29,5 mld. lei.
Spre comparație, în perioada 2007-2022, alocările din FRG au variat între un minim de 0,53 mld. lei, în 2015, și 7,96 mld. lei, în 2020 (a se vedea Anexa XV). Prin urmare, alocările pe anul în curs, până la data de 15 decembrie, sunt de aproape 4 ori mai mari decât maximul anterior, înregistrat în primul an de pandemie, și de peste 8 ori mai mari decât anul trecut (3,6 mld. lei alocări în 2022).
Consiliul Fiscal a subliniat că utilizarea FRG, înlocuind de facto rectificarea bugetară, creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale.
