INS: Peste 47.000 de locuri de muncă vacante la nivel național/ Sectorul bugetar concentrează un sfert din total

În trimestrul I 2023, numărul locurilor de muncă vacante a fost 47.100, în creştere cu 5200 față de trimestrul anterior, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. Rata locurilor de muncă vacante estimată pentru trimestrul I 2023 a fost 0,93%, în creştere cu 0,10 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului 2022, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 200, iar rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,02 puncte procentuale.

În trimestrul I 2023, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administrația publică (1,91%), intermedieri financiare şi asigurări (1,88%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,67%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,61%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat circa 23% din numărul total al locurilor de muncă vacante (11,0 mii locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 1,01%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Sectorul bugetar a însumat sub o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5200 de  locuri vacante s-au regăsit în administrația publică, 4.700 în Sănătate și asistență socială, iar 1.200 de locuri vacante în Învățământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în alte activități de servicii (0,25%), respectiv ȋn învățământ (0,33%). Cele mai puține locuri de muncă vacante s-au regăsit în alte activități de servicii (0,1 mii locuri vacante), respectiv în industria extractivă şi tranzacții imobiliare (0,2 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

Trimestrul I 2023 comparativ cu perioadele precedente

Prin comparație cu trimestrul precedent, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în tranzacții imobiliare (+0,89 puncte procentuale), urmate de intermedieri financiare şi asigurări (+0,71 puncte procentuale).

În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, cele mai relevante creşteri s-au observat în sănătate și asistență socială (+1,6 mii locuri vacante), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+1,0 mii locuri vacante), respectiv construcţii (+0,9 mii locuri vacante).

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai relevante scăderi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,43 puncte procentuale), respectiv în transport şi depozitare (-0,39 puncte procentuale).

Relativ la numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut cele mai importante scăderi în aceleaşi activităţi economice şi anume transport şi depozitare (-1,1 mii locuri vacante), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,7 mii locuri vacante). Față de același trimestru al anului anterior, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost tot în tranzacții imobiliare (+0,69 puncte procentuale), urmate de intermedieri financiare şi asigurări (+0,52 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai relevantă creştere în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+1.100 locuri vacante).

La polul opus, atât ȋn ceea ce priveşte rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mari scăderi ale celor doi indicatori s-au observat ȋn informaţii şi comunicaţii (-0,64 puncte procentuale, respectiv -1200 locuri vacante), respectiv transport şi depozitare (-0,37 puncte procentuale, respectiv -1000 locuri vacante). Rata și numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații În trimestrul I 2023, cele mai mari valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat ȋn rândul ocupaţiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,16%), funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (1,11%), respectiv ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (1,05%).

Numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai ridicate valori în rȃndul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (13.600 locuri vacante) și în cele de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (7100 locuri vacante). Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au observat pentru ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (0,36%, respectiv 0,1 mii locuri vacante) și de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (0,55%, respectiv 2,0 mii locuri vacante). Trimestrul I 2023 comparativ cu perioadele precedente Comparativ cu trimestrul precedent, atât rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat creşteri, cu excepţia ocupaţiilor de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (-0,10 puncte procentuale, respectiv -0,3 mii locuri vacante). Astfel, cele mai importante creşteri sau regăsit în rȃndul ocupaţiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,17 puncte procentuale, respectiv +2,1 mii locuri vacante), tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +0,8 mii locuri vacante), respectiv de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (+0,14 puncte procentuale, respectiv +0,9 mii locuri vacante).

Față de același trimestru al anului anterior, cea mai relevantă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat ȋn rândul ocupaţiilor de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (-0,21 puncte procentuale), iar numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai mare scădere ȋn ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (-700 locuri vacante). La polul, atât rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante au ȋnregistrat cele mai semnificative creşteri ȋn rândul ocupaţiilor de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (+0,10 puncte procentuale, respectiv +0,4 mii locuri vacante), respectiv de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (+0,05 puncte procentuale, respectiv +300 locuri vacante).