INTERVIU Cum au pătruns roboții colaborativi pe piața din România în ultimul deceniu / Răzvan Isac: Cum văd asta peste 10 ani? O explozie, pentru că cei care urmează sunt firmele mici și medii 

De aproape un deceniu, roboții colaborativi (coboții) de la Universal Robots sunt prezenți pe piața din România, transformând treptat mediul industrial. Totuși, adoptarea lor se lovește în continuare de obstacole, în special de frica angajaților față de nou și de reticența la investiții a firmelor mici și mijlocii.

Într-un interviu pentru Economedia Răzvan Isac, Area Sales Manager South Central and East Europe la Universal Robots, a detaliat beneficiile coboților, de la costuri și eficiență, la soluționarea lipsei de forță de muncă calificată și eliminarea riscurilor ergonomice. El a explică de ce, la nivel național, suntem mult în urma statelor precum Polonia și Germania în ceea ce privește densitatea roboților.

Răzvan Isac: Noi am început de prin 2016, deja avem aproape 10 ani în România în care activăm zi de zi. Oamenii au o ezitare să recunoască, le este frică roboți, cu excepții, dar o mare parte au o rezistență la schimbare, ce este nou oarecum sperie. Dacă va lua locul de muncă, dacă va trebui să facă altfel, dar în practică ce este repetitiv sau periculos, poate fi făcut de roboți. Sunt anumite medii toxice, chimice și tot așa în care ajungeai cu probleme de sănătate. Acum poți să pui robotul în loc. Poate și omul să muncească, și robotul să muncească, în același timp împreună.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Întrebare: Ați spus că sunteți de aproape 10 ani în România? Pentru companiile din România, de atâția ani lucrați împreună, care ar fi pentru ele principalele beneficii?

Răzvan Isac: Da, sunt beneficii și motive diferite. De exemplu, cel cel mai mare client al nostru din țară, din Sibiu, care are peste 200 de roboți și principalul beneficiu nu era colaborativitatea, ci pur și simplu angajați studenți de pe băncile facultății. Le dădea tableta și îi punea să programeze roboții. Că la 200 de roboți trebuia să muncească mulți și era foarte ușor să programeze studentul robotul și de asta cumpărau acești roboți și au ajuns la 200. Pentru alții era vorba de costuri, și vorbim de manageri care au target să își eficientizeze costurile, să mărească profitul, să reducă. Cu acești roboți s-a reușit într-un număr de ani de obicei până în 2 ani să scoată investiția și apoi să fie pe profit.

Întrebare: Pentru firme care sunt dificultățile. Este vorba de o tehnologie scumpă, este reticența angajaților să lucreze cu tehnologie nouă, unde nu ați avut succes?

Răzvan Isac: Da, sunt două mari reticențe. Uni spun că, da, este prea scumpă pentru mine. Asta de obicei este la firmele mici și medii care sunt chiar majoritatea clienților nostru. din România. Dar doar ca să fac o corelație este echivalentul unei mașini normală, nu premium. Deci atâta timp cât acea firmă are mașini automat își poate permite șa așa ceva.

A doua este legată de integrarea lui sau de know-how nou. Adică de multe ori ai niște așteptări, am primit niște telefoane, doresc și eu un robot care să tundă iarba sau robotul care să le facă pe toate. Astea sunt principalele două obstacole.

Întrebare: Îmi puteți da exemple de câteva din domeniile la care sunt folosiți coboții de către firmele din România. Că ați dat exemplul cu robotul să tundă iarba.

Răzvan Isac: Avem top trei aplicații pe România. Una este sudura. Motivul e simplu, Sudori calificați cm greu mai găsești, majoritatea au plecat sau salariile-s foarte mari. Doi este paletizarea,  adică să pui produsul în cutie și apoi cutia pe palet. Este o operație care din punct de vedere ergonomic nu este ok. Există o limitare din punct de vedere legal ca un angajat să facă asta un număr de ore, nu poate 8h în continuu pentru că are probleme cu spatele.

A treia este mașini-unelte. Chiar acuma discutam înainte de cineva care în domeniul stomatologiei și pur și simplu frezează, șlefuiește dinți sau coroane dentare și au anumite CNC-uri (varianta modernizată a strungului – n.r.) chiar dacă sunt mici. La fel sunt CNC-uri cerut pentru piese auto.

Întrebare: Cum stăm noi față de Europa?

Răzvan Isac: Avem 46 de roboți la 10.000 de lucrători în România conform unui studiu din 2024, în Polonia vorbeam de 80 și ceva de roboți, 85 de roboți la 10.000 de lucrători. Și în Germania deja vorbim de 500 și ceva de roboți la aceeași 10.000 de lucrători. Motivele sunt diferite. Unul este faptul că noi nu ne simțim pregătiți, nu încercăm să accelerăm partea asta de tehnologie, amânăm. Apropo de competiție, principala competiție noastră în România, este “no decision”. Apare tot timpul ceva, este un război, este o situație economică, este nu știu ce problemă.

Întrebare: Credeți că ăsta e un un semn de dezvoltare economică, de mentalitate sau de acces la finanțare?

Răzvan Isac: Eu cred sigur că nu este ceva economic. De ce? Pentru că apar din ce în ce mulți angajați din Sri Lanka, Pakistan sau Bangladesh care știu că vin pe contracte de 2 ani sau 3 ani și au salariul puțin mai mare decât minim pe economie. Pe cazuri clare în România, dacă sunt lucrători cu salariul minim pe economie și ai minim două schimburi și investești într-un robot colaborativ, într-o aplicație întreagă, chiar nu doar în robot, îți recuperezi investiția între șase luni și un an jumătate în funcție decât muncește robotul. Dacă muncește non-stop, 24/7, poți să recuperezi în șase luni. Vorbim de până la urmă de a învăța lucruri noi, de a schimba felul de a munci. E o schimbare de mentalitate care durează luni de zile la unele persoane, la alți alții durează ani.

Întrebare: Cum colaborați cu inteligența artificială în domeniul acesta și unde vedeți piața coboților din România peste 10 ani?

Răzvan Isac: Legat de AI, avem un parteneriat împreună cu cei de la NVIDIA încă de anul trecut, în care am dezvoltat un produs împreună. Se numește AI Kit special pentru robotul nostru pentru Universal Robots, în care ei au venit cu partea de hardware, de cipuri și noi am venit cu partea de software și de integrare cu robotul nostru pentru cazul în care vrei ca robotul să poată mai mult decât poate, ca să zic așa. Este un produs încă în stadiul de a începe implementarea în România  Iar pe partea de viitor comparație cu acum 10 ani. Păi acum 10 ani, în afară de anumite centre tehnologice, mari jucători de pe automotive care aveau roboți sau voiau roboți, pentru ăsta era ceva, un subiect inexistent. În prezent avem peste 3000, sunt foarte mulți care deja au roboți colaborativi. Cum văd asta peste 10 ani? O explozie, pentru că cei care urmează sunt cei mici, medii și chiar dacă poate au nevoie sau posibilitatea financiară doar de un robot ban, numărul lor este așa de mare, borbim de zeci de mii de firme din segment unde avem un proces repetitiv, ceva ce poate fi automatizat, încât se poate să asistăm la explozie.