Sursa foto: Inquam Photos/ George Călin
Mircea Mocanu, directorul biroului Organizației Internaționale pentru Migrație din România (OIM), spune că România are nevoie în acest an de un contingent de 120.000 de lucrători străini, în plus cu 20.000 față de contingentul aprobat de guvern pentru 2023. Acesta a declarat că numărul se va putea suplimenta pe parcursul anului, însă mai precizează că statului îi este foarte greu să țină pasul cu cererile companiilor pentru lucrători străini, iar ulterior companiile își pot schimba planurile și pot decide că nu mai au nevoie de acești muncitori străini.
Acesta spune că, într-un timp foarte scurt, contingentul lucrătorilor străini din România a crescut brusc și foarte repede: pentru anul 2021 a fost stabilit inițial un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, suplimentat ulterior la 50.000, iar pentru 2022 un contingent dublu, de 100.000, iar statul român nu poate ține pasul cu eliberarea avizelor, de aceea și întârzierea de 6 luni a lucrătorilor străini care ajung în România. Acesta transmite că ritmul rapid se datorează și injecției de capital din PNRR, precum și de creșterea economică care este totuși determinată în mare parte de consum.
„S-ar putea să fie nevoie de circa 20.000 pe lângă cei 100.000. Dar cei 100.000 de anul trecut de-abia acum vor primi premisele, cu 6 luni întârziere. Companiile doreau atunci să primească forța de muncă străină și își pot schimba planurile și ulterior să nu mai aibă nevoie de acești muncitori străini. Așteptările companiilor sunt destul de mari. Acesta este un alt motiv pentru care muncitori străini rămân abandonați pe aeroport”, precizează Mocanu.
Precizările lui vin în contextul în care Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă a atras atenția, într-un comunicat, că din ce în ce mai multe muncitori străini sunt victime ale unei crude înșelătorii, în urma căreia sute de oamenii sunt pur și simplu abandonați în aeroport, fără a mai fi revendicați de vreo agenție sau vreun angajator.
În ceea ce privește modul prin care muncitorii străini se pot proteja de aceste riscuri, Mocanu precizează că situația celor ce ajung în România, dar cărora nu li se permite accesul pe teritoriu este una dificilă; unul dintre motive este faptul că angajatorul nu mai are nevoie de forța de muncă solicitată în urmă cu ceva timp, iar acesta poate refuza contractarea lor. La acel moment vizele sunt revocate iar cetățeanul străin este repatriat cu primul zbor în tara de origine.
Reprezentantul biroului Organizației Internationale pentru Migratie din Romania precizează că Ministerul Muncii ar trebui să fie mai agil în avizarea companiilor de plasare.
Mircea Mocanu este de părere că 600.000 de străini vor fi în România până în 2023, nu neapărat lucrători străini în scop de lucru, deși marea majoritate vine într-adevăr fie pentru a lucra, fie pentru a studia și pot intra în câmpul muncii.
„În aceștia 600.000 de străini, în momentul de față sunt undeva la 120.000 de străini din afara spațiului UE și undeva la 55-60.000 din spațiul UE, din Italia, Spania, Germania și așa mai departe”, spune el.
De ce aleg muncitorii străini România și care sunt principalele piețe spre care pleacă apoi
Un motiv pentru care muncitorii străini aleg să plece din România în alte țări sunt salariile mai mari, fără însă să fie suficient de informați despre condițiile de muncă de acolo, spune Mircea Mocanu, Acesta precizează că, spre deosebire de alte țări, România oferă inclusiv cazarea plătită, pe lângă salariul de bază.
Pe măsură ce România evoluează economic, social, salariul mediu și minim cresc. Acestea sunt elemente, care, din punctul de vedere al reprezentantului OIM, creează dezvoltarea României ca stat, nu doar de origine, ci și de destinație a migranților. „Pe măsură ce salariul minim crește de la 500 euro la 700 la 1.000 euro la 1.500 euro va deveni din ce în ce mai atractivă”, spune el.
„În general, muncitorii străini aleg să vină pentru a lucra în țările mai dezvoltate, cum sunt Germania, Italia și Franța. Avantajele în România sunt clar veniturile mai mari față de țările lor de origine, faptul că primesc masa, cazare și transport asigurat este iar un avantaj. Dacă ei (muncitorii străini – nr.r) ar ști care este costul de trai în Germania vs. în România atunci mai mulți ar alege să rămână decât să plece. Pentru cei care ajung în companii etice există o posibilitate de dezvoltare personală și posibilitatea de a crește în companie. O parte din companii, dacă sunt de un an-doi, îi sprijină să aducă și familia în România și ar putea fi un avantaj pentru a rămâne la noi”, precizează Mocanu.
Acesta spune că muncitorii din afara UE care vor să plece într-o altă țară pentru salarii mai mari nu țin cont de celelalte beneficii pe care le oferă angajații români. „Chiar dacă salariile sunt mai mari, persoana ar trebui să-și acopere singură cheltuielile în ceea ce privește masa și cazarea”.
Ce ar putea face statul pentru a atrage mai multă forță de muncă mai ales în domenii unde există un minus: turism, HoReCA sau industria ospitalității
Mircea Mocanu este de părere că, pentru a atrage mai mulți muncitori mai ales în domenii unde există o lipsă a forței de muncă, statul român trebuie să realizeze în primul rând o analiză privind compatibilitatea muncitorilor străini care sunt aduși la noi în țară cu piața forței de muncă din România. Astfel spus, România ar trebui să aducă „inteligent” muncitori străini care să se poată integra mai bine pe piața din România și să își dorească să rămână în continuare în țară chiar și după ce li se termină contractul de muncă.
„Majoritatea companiilor își doresc oameni bun care au profil și este o competiție de la nivel mondial, de identificare și retenție a resurselor. În alte țări din Uniunea Europeană contingentul este și mai mare și atunci statul ar trebui să înceapă cu o analiză privind compatibilitatea cu piața forței de muncă din România și identificarea unei persoane compatibile, în funcție de țara de origine, pe anumite domenii precum construcții sau agricol”, spune Mircea Mocanu.
O altă metodă pentru a crește contingentul de lucrători, din punctul de vedere al reprezentantului, este să se completeze importul forței de muncă cu programe de de relocare și reintegrare a diasporei chiar dacă, spune acesta, nu crede că se vor întoarce prea mulți în țară. „Sunt 4 milioane de români plecați să lucreze în străinătate și dacă vin 50.000 din 4 milioane este bine”, a transmis acesta.
Nevoia tot mai acută de muncitori străini în România s-a observat anul trecut, când companiile au angajat 100.000 de lucrători străini, chiar depășind, prin cerere (solicitări pentru 140.000 de avize de lucru), contingentul stabilit de către Guvern pentru anul trecut. Spre comparație, în anul 2021 a fost stabilit un contingent de 50.000 de lucrători pentru a fi admiși pe piața muncii din România, dar au fost eliberate doar 42.286 de avize, deci sub plafonul stabilit.
În 2022, însă, acest plafon a fost atins și piața muncii a absorbit întregul contingent de 100.000 de lucrători stabilit pentru acest an.
Cei mai mulți lucrători străini admiși în România anul trecut au venit din Bangladesh (29.282), Nepal (16.407), Pakistan (12.862), Sri Lanka (10.290), India (7.401), Turcia (6.642), Egipt (2.364), Maroc (2.191), Vietnam (2.139, alte cetățenii (10.422).
Companiile din domenii precum construcții, HoReCa și curierat aduc cea mai multă forță de muncă din afara Uniunii Europene, în top fiind muncitori necalificați la demolarea clădirilor (13.776 de persoane), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (7.695 de persoane) și manipulant mărfuri (7.238 de persoane), potrivit datelor puse la dispoziție de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) la cererea Economedia.
Potrivit datelor IGI, printre alte categorii unde lucrează mulți străini din afara UE se numără ajutor bucătar (4.635) și vânzător la domiciliul clientului de bază (2.813).