Investiţiile ”verzi” vor fi incluse în procesul de revizuire a regulilor bugetare ale UE spune Valdis Dombrovskis

Posibilitatea excluderii investiţiilor ”verzi” din calculul deficitului va face parte din discuţiile ce vor fi purtate cu prilejul revizuirii regulilor bugetare ale UE, a declarat sâmbătă vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Prin excluderea acelor investiţii, care ar ajuta la reducerea emisiilor de CO2 ale Europei la zero până în 2050, de la calculul deficitului este vizată protejarea investiţiilor guvernamentale, care de obicei sunt prima victimă a reducerilor de cheltuieli în perioade de criză. Excluderea investiţiilor în astfel de proiecte a fost descrisă de oficialii europeni drept o “regulă de aur”.

“Desigur, subiectul regulii de aur, într-un fel sau altul, va face parte din discuţiile cu privire la cadrul fiscal al UE”, a declarat Valdis Dombrovskis la reuniunea miniştrilor Finanţelor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Vineri şi sâmbătă, în oraşul Brdo, din Slovacia, miniştrii europeni ai Finanţelor au discutat despre cum pot modifica regulile bugetare, pentru a le potrivit mai bine la noile realităţi economice, începând din 2023, când vor fi reintroduse. În prezent, aceste reguli, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria la 60% din PIB, sunt suspendate până la finele lui 2022, pentru a da statelor membre o mai largă libertate de mişcare pentru combaterea crizei economice provocate de pandemia de coronavirus.

Unii oficiali, precum ministrul francez al Finanţelor, Bruno le Maire au spus că ideea excluderii investiţiilor “verzi” din calculul deficitului este o idee care merită analizată pentru că aceste investiţii ar ajuta la strângerea fondurilor importante necesare pentru a transformarea economiilor europene în următorii ani.

În schimb, alţii, precum ministrul austriac al Finanţelor, Gernot Bluemel, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care ar putea fi pusă în practică o astfel de excludere, având în vedere că este greu de definit exact ce este o investiţie “verde”. “Din punct de vedere economic sau ştiinţific poate avea sens. Dar am văzut în repetate rânduri în trecut cum astfel de excepţii în practica bugetară, pentru că ideea unei reguli de aur nu este nimic nou, sunt utilizate deseori ca o scuză atunci când lipseşte voinţa politică pentru a respecta regulile. Şi desigur nu ar trebui să fie aşa”, a spus Gernot Bluemel.

Ideea unei scutiri a investiţiilor verzi de la calculul deficitului a fost avansată de centrul de reflexie Bruegel într-un raport pregătit pentru reuniunea miniştrilor europeni ai Finanţelor. Acelaşi raport sugera că obligaţia guvernelor UE de a reduce, anual, datoria publică cu o zecime din ceea ce depăşeşte 60% din PIB este una mult prea ambiţioasă în contextul economic de după pandemie.

Însă discuţiile cu privire la regulile fiscale sunt un subiect sensibil din punct de vedere politic din cauza lipsei de încredere între statele mai austere din nordul UE şi ţările din sudul continentului, care au o atitudine mai relaxată cu privire la disciplina bugetară.