Update: Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 18 octombrie sesizarea pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, au precizat, vineri, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Știrea inițială: USR şi Forţa Dreptei au depus, vineri, la Curtea Constituţională sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament. Documentul este semnat şi de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină.
Cei care au semnat sesizarea către CCR susţin că legea este ”neconformă cu o serie de articole din Constituţia României”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
”Proiectul de lege votat, PL-x nr. 546/2023, încalcă flagrant art. 1 alin (3)-(5), art. 4, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 45, art. 56, art. 61, art. 69 alin. (1), art. 108, art. 114, art. 120 alin. (1), art. 135 alin. (1) şi art. 147 din Constituţia României”, se arată în sesizare.
Semnatarii acesteia afirmă că ”modalitatea de adoptare a Legii (…) contravine prevederilor art. 1 alin. (4) şi art. 114 din Constituţia României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-şi angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în condiţiile respectării principiului echilibrului şi separării puterilor în stat”.
”Posibilitatea Guvernului de legiferare, în calitate de autoritate legislativă delegată, nu poate fi discreţionară, această prerogativă nereprezentând un drept care nu este susceptibil de exercitare abuzivă, deoarece, în caz contrar, s-ar permite eludarea principiului fundamental al separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţia României”, se arată în sesizare.
”La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă, ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă”, se mai arată în document.
Potrivit semnatarilor sesizării, ”adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună, cu atât mai mult cu cât intrarea în vigoare a acestei legi nu se face imediat”.
”În contextul actual politic din România, observăm că avem o majoritate consolidată în Parlament, datorată colaborării dintre două partide pentru constituirea Guvernului. Prin urmare, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu era necesară recurgerea la procedura stipulată de articolul 114 din Constituţie”, se mai arată în sesizare.
”Prin urmare, chiar dacă la prima vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiţii, oportunitatea şi conţinutul iniţiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale ca garant al supremaţiei Legii fundamentale”, mai arată semnatarii sesizării.
Aceştia afirmă că ”validitatea actului normativ în discuţie nu este conformă cu principiile constituţionale”.
”Sub pretextul elaborării unui proiect de lege asupra căruia Guvernul să-şi angajeze răspunderea, au fost inserate modificări care, în esenţă, au valoare şi impact de reformă, de program de guvernare. Aşa fiind, ar fi fost imperativ, din punct de vedere juridic şi constituţional, ca aceste modificări să fie prezentate şi adoptate sub forma unei reforme dacă asta se dorea, cu toate consultările şi evaluările de impact necesare. S-a ajuns astfel la realizarea unor modificări legislative de amploare, complexe, creând un context de ambiguitate şi neconstituţionalitate, promovate sub numele de «proiect de lege»”, se mai arată în sesizare.
Semnatarii sesizării se referă şi la faptul că ”modalitatea de adoptare a Legii (…) contravine prevederilor art. 114 din Constituţia României, republicată, deoarece norma fundamentală oferă Guvernului posibilitatea de a-şi angaja răspunderea asupra unui proiect de lege unitar”.
În plus, aceştia critică şi încălcarea principiului legalităţii şi se referă la faptul că legea ”aduce atingere principiului previzibilităţii, securităţii juridice şi clarităţii normelor”.
Purtătorul de cuvânt al USR a prezentat şi câteva argumente din sesizarea transmisă CCR.
“O să vă dau doar câteva argumente din multele pe care le-am trimis la CCR, unele de procedură extrinseci şi o să mi permit să vă citesc. Nu au fost respectate condiţiile pentru angajarea răspunderii Guvernului. Guvernul şi-a angajat răspunderea cu privire la un pachet de legi. Sunt modificate 22 de acte normative. Nu e un proiect de lege unitar, nu este respectată condiţia aplicării imediate a legii. Este ala bala portocala în tot proiectul ăsta, unele se aplică la 1 octombrie, unele prevederi se aplică la anul, unele în 2025. CCR a spus în nenumărate rânduri că asta nu este în regulă şi a admis sesizări de neconstituţionalitate. A spus clar că atunci când îţi angajezi răspunderea ca guvern trebuie să ţi-o angajezi pe ceva urgent, pentru ceva care se aplică imediat şi nu ai altă variantă. În cazul nostru, cum spuneam, ei au făcut o reformă care se aplică neunitar. Nu era o urgenţă, trebuia trecută prin Parlament”, a explicat Ionuţ Moşteanu.
El a precizat că sunt şi multe argumente de neconstituţionalitate.
“De asemenea, sunt foarte multe argumente de neconstituţionalitate intrinsecă. E încălcat principiul securităţii juridice ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normelor din această lege. Se încalcă principiul egalităţii în faţa legii prin tratamentul inegal şi discriminările făcute. Este o sesizare din 2020 la CCR făcută de PSD pe un pachet de măsuri fiscal bugetare. Atunci, Guvernul Orban şi-a angajat răspunderea, un guvern care nu avea majoritate în Parlament şi ăla este un caz în care Constituţia spune că trebuie să-ţi angajezi răspunderea, nu atunci când ai 60% în Parlament, peste 60% au acum PSD, PNL, cu susţinerea minorităţilor. Şi nu au niciun argument pentru care să-şi angajeze răspunderea pe un proiect atât de complex. Trebuia să vină cu el în Parlament. Şi CCR atunci exact asta a spus, da, pesediştilor, aveţi dreptate, admitem sesizarea. Este fix aceeaşi speţă şi ne aşteptăm ca să vedem aceeaşi judecată din partea Curţii Constituţionale”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al USR.
El a mai anunţat că această lege este blocată prin sesizarea la CCR.
“Astăzi, acum am blocat această lege, noi, USR, cu Forţa Dreptei şi cu cei doi penelişti şi această lege nu va intra în vigoare. Aşteptăm termenul CCR, probabil vor da un termen rapid. Am văzut că uneori amână foarte multe luni, alteori dau nişte termene foarte rapide. O să vedem şi astăzi ce termen vor da. Până vor judeca cei de la CCR acest proiect este blocat, este oprit, nu va creşte nicio taxă. Din acest moment legea nu există, nu produce niciun fel de efecte”, a explicat Ionuţ Moşteanu.