sursa foto: Pexels/ Nataliya Vaitkevich
Pachetul 2 de măsuri nu va produce un mare cutremur în sistemul de impozitare, însă anul viitor nu vom scăpa fără alte creşteri de impozite, a declarat Lucian Barbu, Tax Partner la firma de avocatură și consultanță fiscală Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) citat de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Pachetul 2 ca atare eu unul nu-l văd a produce vreun mare cutremur în sistemul de impozitare, dar pe termen mai lung eu sunt destul de pesimist. Nu cred că anul următor vom scăpa fără alte creşteri de impozite, în mod realist. Să ne gândim că, dacă anul ăsta reuşim să ducem deficitul la 7%, oricum discutabil, dar să zicem, pentru anii următori deficitul va trebui să scadă. Ţinta de deficit e undeva la 3%. E adevărat că mai putem lungi pelteaua, prin negocieri cu Comisia Europeană şi aşa mai departe, dar nu e sustenabil să fii cu deficit de 7% foarte mulţi ani la rând. Să ne gândim şi că Europa se înarmează. Vrem nu vrem, ne place nu ne place, vor fi nişte cheltuieli suplimentare acolo, care trebuie finanţate. De unde le finanţăm? Teoretic, din reducerea de cheltuieli şi din colectarea mai bună, cel puţin la nivel declarativ. Practic vorbind, având în vedere istoricul, mie mi se pare puţin probabil, repet, să scăpăm de alte creşteri de impozite în viitorul relativ apropiat”, a afirmat acesta.
Barbu a subliniat că direcţiile clare în care trebuie să meargă România sunt reducerea risipei, a evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea colectării, însă „teoria e verde, iar practica maro”.
„De principiu, sunt nişte direcţii clare în care ar trebui mers. Punctul 1 – o reducere a cheltuielilor, dar a risipei, nu a cheltuielilor de investiţii, pentru că avem nevoie de investiţii, investiţii făcute cu cap, care să genereze creşterea economică, nu doar de dragul de a cheltui nişte bani, căci şi asta a fost o problemă până acum. Şi 2 – acţiuni mai ferme pentru reducerea evaziunii şi îmbunătăţirea colectării. Adică, astea sunt principii de bază de la care trebuie plecat. Bineînţeles, adică înainte să te apuci să creşti impozitele, asigură-te că ai nişte cheltuieli ţinute sub control şi că reuşeşti să colectezi ceea ce ai de colectat. Despre lucrurile astea se vorbeşte de ani de zile”, a susţinut el.
Potrivit acestuia, încă dinainte de pandemie România avea probleme de deficit, în special deficit structural.
„Pandemia, cumva, a venit şi a temporizat lucrurile, ne-a dat un fel de respiro, deoarece chiar şi înainte de a avea povestea asta cu pandemia România se îndrepta cu paşi mai înceţi să zicem, dar totuşi se îndrepta spre acelaşi gen de probleme pe care le avem acum”, a menţionat acesta.
Lucian Barbu a precizat că trecerea de la teorie la practică este complicată, în condiţiile în care există enorm de mulţi pensionari raportat la populaţia activă, un aparat mare de stat, dar şi firme care trebuie susţinute să nu îşi închidă afacerile sau să nu şi le mute în altă ţară, din cauza impozitării din ce în ce mai mari.
„Ai de armonizat diferitele categorii sociale, ai un număr enorm de pensionari raportat la populaţia activă, productivă, ai un aparat de stat destul de aglomerat şi, bineînţeles, să ai antreprenorii care sunt motorul economiei, şi care trebuie şi ei dacă nu stimulaţi măcar ţinuţi pe linia de plutire, să nu-şi închidă afacerile sau să nu şi le mute într-o jurisdicţie cu impozite mai scăzute, pentru că în ultima vreme am întâlnit destul de mulţi antreprenori – mai mici, e adevărat -, care îşi pun problema să-şi mute afacerile în Bulgaria, de exemplu, în condiţiile în care impozitarea din România devine din ce în ce mai împovărătoare. Şi nu trebuie uitat că trăim într-o concurenţă fiscală între state, mai ales acum, cu dezvoltarea digitalizării, din ce în ce mai puţine graniţe. Tu, ca stat, trebuie să ai grijă să stimulezi în primul rând antreprenorii proprii să îşi dezvolte afacerile şi, bineînţeles, să aduci investiţii noi”, potrivit sursei citate.
În opinia sa, multe dintre măsurile Guvernului sunt de bun augur dacă se interpretează corect. Totuşi, Barbu remarcă faptul că există presiuni din ce în ce mai mari să se renunţe tocmai la acele măsuri menite să reducă cheltuielile şi crede că „vom rămâne doar cu creşteri de impozite care reprezintă doar un pilon şi cel mai nepotrivit în condiţiile în care vrei să reduci deficitul bugetar şi vrei în acelaşi timp să stimulezi economia”.
El a ţinut să avertizeze în legătură cu câteva lucruri, de natură să influenţeze activitatea mediului de afaceri.
„La nivel aşa un pic mai aplicat, dacă tot avem la uşă pachetul 2, aş vrea să semnalez totuşi câteva lucruri de natură să influenţeze mediul economic, lucruri despre care chiar dacă nu se vorbeşte foarte mult, pot produce ceva, nu neapărat cutremure, dar ceva turbulenţe. Unul dintre ele ar fi restrângerea foarte drastică a posibilităţii de a beneficia de eşalonări. Aveam o eşalonare – simplificată se numea – instituită cu ocazia pandemiei, unde firmele puteau să beneficieze practic de o amânare a plăţii impozitelor pe o anumită perioadă, fără garanţii, care urmează să fie abrogată. Din ce se vede în pachetul 2 va fi abrogată. Rămâne o eşalonare, să zicem, clasică, ce este mult mai greoaie şi mult mai greu de aplicat, care şi aceea va fi îngreunată prin introducerea obligativităţii ca beneficiarul real al societăţii să furnizeze ANAF un contract de fideiusiune. Real vorbind, probabil aceste modificări din pachetul 2 referitoare la eşalonări vor omorî, ca să zicem aşa, eşalonările şi e de aşteptat ca multe firme care până acum într-un fel rostogoleau nişte eşalonări să ajungă în dificultate, în insolvenţă, poate faliment, în condiţiile în care nu vor mai putea beneficia de astfel de eşalonări. Deci, chiar dacă firma noastră nu are neapărat probleme, e posibil să vedem parteneri de-ai noştri de afaceri cu problema asta”, spune el.
De principiu, a continuat Barbu, erau aproape 30.000 de contribuabili în eşalonare simplificată, iar alţi câteva mii în eşalonarea clasică.
„Ele pe perioada rămasă vor funcţiona, dar nu se vor mai prelungi, nu se vor mai acorda noi eşalonări, ceea ce probabil va duce la dificultăţi pentru multe firme mici, pentru că la eşalonarea simplificată erau multe firme mic”, a precizat oficialul NNDKP.
Un alt aspect la care a făcut referire acesta este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, de principiu “de bun augur”.
„Un alt punct pe care aş fi vrut să-l semnalez şi zic eu că de principiu e de bun augur este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri. E adevărat că era pentru firmele mari, dar la un moment dat se punea în discuţie să se introducă şi pentru firme mici, ceea ce ar fi fost mult mai rău. Dar presupunând că nu se răzgândesc până vineri, urmează să fie eliminat acel impozit pe cifra de afaceri şi înlocuit cu o taxare a serviciilor intragup, să-i spunem. Practic, urmează ca cheltuielile cu management, consultanţă, proprietate intelectuală să fie limitate la deductibilitate. Vor deveni practic nedeductibile, lucruri care teoretic sau cel puţin declarativ targetează acea zonă de transferuri sau externalizări de profit. Este foarte discutabilă măsura din punctul meu de vedere, Nu face decât să mascheze din nou incapacitatea statului de a face controalele şi de a aplica legislaţia în vigoare, pentru că avem şi acum legislaţie de preţuri de transfer, legislaţia antiabuz şi aşa mai departe. Deci, măsura asta, cumva, pe de o parte, e bine că se elimină impozitul pe cifra de afaceri, pe de altă parte, e discutabilă eficienţa introducerii acestei taxări pentru cheltuielile intragrup”.
Nu în ultimul rând, Lucian Barbu a semnalat o serie de restricţii pentru firme, în special cele subcapitalizate, în condiţiile în care se introduce o interdicţie de a acorda avansuri sau împrumuturi în contul dividendelor.
„La firmele mai mici, în general, se întâmpla ca antreprenorul sau acţionarul să scoată o parte din dividende sub formă de împrumut, dar mai ales o restricţie pentru firmele cu activ net mai mic decât jumătate din capitalul social, care nu vor mai putea nici acorda, dar nici primi împrumuturi, ceea ce practic restrânge din ce în ce mai mult posibilitatea de funcţionare a firmelor pe pierderi, cele care aveau pierderi mai mulţi ani la rând, în condiţiile în care dacă aveai pierderi în contabilitate, dar totuşi firma genera nişte cash, se puteau scoate nişte bani prin împrumuturi, ori, acum, apar aceste restricţii suplimentare”, încheie acesta.
