Mai este România „grânarul Europei”? 2021 a fost un an al producțiilor record la cereale, însă analiștii sunt pesimiști cu privire la anul acesta: „Momentan, nu estimez nicio producție record, la nicio cultură în acest an”

agricultura, teren agricol, combina, tractor

Anul 2021 a fost unul foarte bun pentru agricultura României în ceea ce privește producțiile record la cereale. Însă, pentru acest an, estimările nu sunt tocmai prea fericite. Cezar Gheorghe, consultant comerţ cu cereale la Clubul Fermierilor România, este de părere că 2022 nu va semăna deloc cu anul trecut în sensul că, potrivit datelor din prezent, România nu va mai avea nicio producție record la nicio cultură din cauza vremii și a costurilor foarte mari la îngrășăminte.

„2022 nu va fi sub nicio formă ca anul trecut, din cauza a două elemente: primul este cel al vremii, grâul s-a însămânțat târziu, iar din cauza lipsei de precipitații, grâul nu a răsărit corespunzător sau sunt zone în care a răsărit neuniform. Din acest motiv, recolta de grâu va fi penalizată. De asemenea, un al factor este prețul mare al îngrășămintelor”, a declarat Cezar Gheorghe pentru Economedia.

Din cauza faptului că grâul s-a semănat târziu și nu au fost prea multe precipitații, analistul estimează o recoltă de aproximativ 8,2-8,4 milioane de tone de grâu, în scădere față de peste 11 milioane tone de anul trecut și în comparație cu o medie anuală de 9,6 milioane tone.

Și la rapiță se anunță aceleași probleme, de vreme și de creștere a prețurilor la îngrășăminte. Până în prezent, circa 471.000 de hectare au fost însămânțate cu rapiță. Potrivit acestuia, în mod normal, dacă istoria se va repeta ca în 2021, România ar trebui să recolteze peste 1,35 milioane tone de rapiță, cantitate ce nu se știe exact dacă va fi atinsă.

„Însă cultura de orz se pretează bine. Avem 450.000 de hectare de orz care arată foarte bine la această oră deoarece a avut toate condițiile pentru a prospera”, precizează acesta.

În momentul acesta nu estimez nicio producție record, agricultura nu va fi ca în 2021, pe de-o parte din cauza vremii, iar pe de altă parte din cauza costurilor foarte mari la îngrășăminte.

Contribuția agriculturii la PIB-ul României ar putea scădea în 2022

Potrivit datelor provizorii ale INS, furnizate la cererea Economedia, contribuția agriculturii la formarea PIB a fost de 9,8% în trimestrul trei din 2021. Cezar Gheorghe este de părere că în acest an este posibil să scădă contribuția agriculturii la PIB-ul României.

„Cu siguranță va scădea pentru motiv că prețurile fiind mari îți creează o bază de impozitare și dacă îți scade volumul concomitent cu o stagnarea prețurilor, evident ca va scădea și ponderea agriculturii în PIB, însă nu este nimic sigur pentru că încă suntem la început de an”, a spus Cezar Gheorghe.

Sectorul agricol a avut în 2021 una dintre cele mai bune evoluţii de la aderarea României la Uniunea Europeană, deși a fost un domeniu marcat de probleme majore legate de majorarea prețurilor la inputuri, gaze și energie. În 2020, valoarea adăugată în agricultură s-a redus cu 16,2%, pentru acest an estimările indicând un avans de 20,3%, faţă de 2020, scrie Agerpres.

Producţia de cereale a României a crescut de patru ori de la aderarea la Uniunea Europeană şi până în prezent, potrivit Agerpres. În statisticile Uniunii Europene şi ale Comisariatului pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene pentru anul 2021, România figurează cu o producţie estimată la 28 de milioane de tone. Deşi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) nu a făcut încă publice datele finale ale producţiilor obţinute în 2021, pentru prima parte a anului a anunţat o recoltă de cereale păioase de peste 15 milioane de tone, grâul şi orzul înregistrând anul acesta cifre-record, de 11,4 milioane de tone, respectiv 1,9 milioane de tone.

Producţia de porumb boabe obţinută de pe 1,5 milioane hectare – aproape 60% din suprafaţa însămânţată în primăvară – depăşea 8,4 milioane de tone, la finele lunii octombrie, în timp ce recolta de floarea-soarelui totaliza 2,97 milioane de tone de pe 97% din suprafaţa recoltată, respectiv 1,21 milioane hectare.

Topul importurilor și al exporturilor produselor agricole în perioada ianuarie-octombrie 2021

Potrivit datelor provizorii furnizate de Institutul Național de Statistică, importul de produse alimentare a fost de 8,1 miliarde euro, în timp ce exporturile au totalizat 7,7 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie 2021.

În top trei produse exportate în perioada ianuarie-octombrie 2021, potrivit INS, se află grâu și meslin, porumb, semințe de floarea soarelui, iar în topul importurilor, carnea de porc, proaspătă sau congelată, produse de brutărie, de patiserie și biscuți și hrană pentru animale.

Puteți consulta lista completă a produselor oferită de Institutul National de Statistica – import si export.

Exporturi

     Grâu și meslin   1,34 milioane euro
     Porumb   1,22 milioane euro
     Semințe de floarea-soarelui    617 milioane euro
     Tutunuri și înlocuitori de tutun548 milioane euro
     Țigări de foi, trabucuri si țigarete, din tutun sau din înlocuitori de tutun    524 milioane euro

Sursa: INS

Importuri

     Carne de porc, proaspătă, refrigerată sau congelată    469 milioane euro
     Produse de brutărie, de patiserie și biscuiți    361 milioane euro
     Preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor    323 milioane euro
     Preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte    321 milioane euro
     Brânză și caș    308 milioane euro

Sursă: INS

Sursa foto: Pexels/Mark Stebnicki

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.