Organizațiile Greenpeace România, Bankwatch România, 2Celsius, WWF România și Comunitatea Declic trag un semnal de alarmă cu privire la pericolele majore de mediu aduse de propunerile legislative din Parlamentul României pentru dezvoltarea şi exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Acestea solicită ca, în calitate de inițiatori ai propunerii de modificare și completare a legii offshore, să se organizeze o dezbatere extinsă cu societatea civilă și să se prezinte public o analiză a impactului pe care îl va avea adoptarea proiectului de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră asupra mediului, economiei și obiectivului de neutralitate climatică, asumat de România prin Acordul de la Paris.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii offshore și propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore sunt în plin proces legislativ și au fost adoptate în plenul Senatului, iar acum merg spre dezbatere şi adoptare în Camera Deputaţilor.
Asociațiile consideră că aceste propuneri au nevoie de o dezbatere extinsă, cu implicarea publicul larg, în care să fie prezentate riscurile de mediu, precum producerea unui accident major și limitarea consecințelor unor astfel de accidente care vizează operațiunile petroliere și gaziere în zonele din Marea Neagră.
„În timp ce legea offshore se concentrează în principal pe prevederile financiare, fiscale și comerciale, România are nevoie și de un cadru ce vizează protecția mediului și siguranța operațiunilor offshore. Deși acest cadru există prin legea privind siguranța operațiunilor petroliere offshore, transpusă în 2016, în prezent România se află în procedura de infringement INFR(2021)2150 pentru că nu a transpus corect în legislația națională anumite prevederi ale Directivei privind siguranța activităților offshore (Directiva 2013/30/UE)”, transmit ONG-urile.
UE a pus în aplicare un set de norme menite să contribuie la prevenirea accidentelor și la asigurarea unei reacții prompte și eficiente în cazul producerii unor astfel de accidente. Asociațiile transmit că România trebuie să se asigure că operatorii sunt bine finanțați, dispun de expertiză tehnică necesară și au la dispoziție resurse care să poată fi utilizate atunci când este necesar. De asemenea, trebuie instituită o autoritate independentă pentru a asigura respectarea cerințelor de siguranță, precum și un sistem adecvat de gestionare a cererilor de despăgubire în caz de accident. Această legislație trebuie să facă companiile pe deplin răspunzătoare de daunele ecologice cauzate speciilor și habitatelor naturale protejate, dar și a unor posibile riscuri geologice (seismice) în cazul în care nu este realizată o analiză a ecosistemului submarin. Accidentele majore legate de operaţiunile petroliere și gaziere offshore pot avea consecinţe devastatoare şi ireversibile asupra mediului marin şi de coastă, dar şi efecte negative semnificative asupra activităţilor economice de coastă, precum turismul de pe litoralul românesc.
„Creșterea energiei regenerabile pe termen lung ajută la reducerea dependenței de gazele fosile. Aceasta este prima și una dintre cele mai importante soluții. În orice caz, capacitățile de energie regenerabilă pot fi construite mai rapid și la un cost mult mai mic în comparație cu capacitățile noi de generare a energiei din gaze fosile. În Comunicarea Repower EU, factorii de decizie europeni și-au luat angajamentul deja că vor permite procese mai rapide de autorizare pentru noile proiecte de energie regenerabilă. România are un potențial uriaș de energie eoliană offshore, dar legislația aferentă nu există și nici nu se fac eforturi pentru deblocarea situației. Eolienele din Marea Neagră ar putea genera atât de multă energie cât producem acum în toate centralele electrice din țară”, transmit ONG-urile.
Un plan pentru a reduce consumul de gaze fosile trebuie să fie prioritatea energetică zero a României în acest moment, consideră cele trei asociații.