Manipularea digitală și pericolele sale globale. Ce sunt fermele de troli și cum funcționează

În ultimele decenii, fermele de troli au devenit o unealtă eficientă de influență digitală, folosită de organizații și entități cu interese politice și economice pentru a manipula opinia publică. Aceste structuri acționează organizat, folosind conturi false și strategii de comunicare menite să răspândească dezinformare, să divizeze societatea și să influențeze decizii importante, cum ar fi alegerile, scrie Rador Radio România.

Ce sunt fermele de troli? Cum funcționează?

Fermele de troli sunt grupuri de persoane sau rețele de conturi controlate de boți (programe automate) coordonate pentru a influența opinia publică. Activitatea lor include publicarea de știri false, hărțuirea unor persoane sau discreditarea unor idei și atacarea criticilor online. Spre deosebire de trolii izolați, fermele sunt organizate în mod profesionist și deseori finanțate de entități statale sau private cu scopuri clare de influență politică sau economică. Exemplul cel mai cunoscut este Agenția de Cercetare a Internetului (Internet Research Agency – IRA), o organizație din Rusia care a fost acuzată de SUA pentru intervenția în alegerile prezidențiale din 2016. Potrivit unui raport din 2019 realizat de Senatul american și de companiile de social media, IRA a desfășurat o campanie masivă pentru a influența electoratul american, creând mii de conturi false pentru a publica și distribui informații partizane.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Factorul uman și tehnologia

În spatele acestor conturi automate există adesea echipe de oameni care supraveghează activitatea troliilor și ajustează mesajele pentru a răspunde schimbărilor din mediul politic. O mare parte dintre angajații unei ferme de troli au sarcina de a interacționa cu publicul online, încercând să pară autentici și să răspândească idei cu care utilizatorii să poată rezona. Deși boții joacă un rol important, factorul uman asigură adaptarea și coordonarea mesajelor, făcând activitatea să pară cât mai credibilă.

Impactul global al fermelor de troli

Fermele de troli au influențat numeroase evenimente majore și au declanșat sancțiuni internaționale. Câteva exemple importante sunt:

– Alegerile prezidențiale din SUA, 2016: Agenția de Cercetare a Internetului a desfășurat o campanie masivă de dezinformare, promovând mesaje partizane și atacând candidați, ceea ce a atras atenția asupra amenințării la adresa democrațiilor. În 2018, Departamentul de Justiție al SUA a acuzat mai mulți cetățeni ruși și companii, inclusiv IRA, de ingerință electorală.

– Referendumul pentru Brexit, 2016: Multe dintre mesajele în favoarea ieșirii Marii Britanii din UE au fost amplificate de conturi false și troli care susțineau avantajele economice ale Brexit-ului, exacerbând sentimentul anti-european.

– Intervențiile în Europa: În Franța și Germania, ferme de troli au fost folosite pentru a promova informații false în jurul alegerilor, încercând să destabilizeze coeziunea politică europeană. NATO a publicat mai multe documente în care avertizează statele membre asupra riscului de dezinformare online coordonată, semnalând activități suspecte în special din partea unor grupuri cu legături externe.

Sancțiuni și măsuri de combatere

Sancțiunile și legislația globală împotriva fermelor de troli au fost adoptate pentru a limita activitatea acestor organizații. Statele Unite au fost printre primele care au sancționat entitățile ruse implicate în dezinformare. În 2020, administrația americană a emis sancțiuni împotriva unor grupuri legate de IRA și a unor persoane implicate direct în campanii de manipulare. Uniunea Europeană a luat măsuri similare, iar în 2022, Parlamentul European a aprobat un set de reglementări care vizează prevenirea dezinformării online, colaborând cu platforme sociale pentru a identifica și elimina rapid conturile suspecte. NATO a emis un document de referință în 2021 care abordează „dezinformarea ca formă de război hibrid” și îndeamnă statele membre să implementeze măsuri de protecție cibernetică.

De asemenea, platformele sociale colaborează cu autoritățile pentru a limita impactul fermelor de troli. Facebook, Twitter și YouTube au șters milioane de conturi false și au implementat măsuri pentru a reduce influența rețelelor de troli, însă activitatea acestora continuă să fie o provocare datorită adaptabilității tehnicilor folosite.

Situația din România

România a fost, de asemenea, afectată de fenomenul fermelor de troli, în special în perioada alegerilor și a crizelor sociale. La nivel național, fenomenul nu este la fel de amplu ca în alte state, dar autoritățile sunt vigilente. În 2022, autoritățile au inițiat o colaborare cu platformele sociale pentru a detecta mai rapid conturile false și a combate fenomenul. România beneficiază de sprijin din partea Uniunii Europene și NATO pentru a îmbunătăți securitatea digitală și educarea publicului cu privire la riscurile dezinformării. Există exemple de intervenții în momente de criză socială, cum ar fi dezbaterile despre vaccinare, unde fermele de troli au amplificat temerile publicului față de vaccinurile anti-COVID-19. Aceste activități au fost urmărite de organizațiile de verificare a faptelor (fact-checking), care au atras atenția asupra campaniilor orchestrate de discreditare.

Concluzie

Fermele de troli sunt o amenințare reală pentru integritatea informațiilor în mediul digital, iar capacitatea lor de a influența societăți întregi a generat îngrijorări globale. De la SUA la Europa și Asia, autoritățile și companiile tech au început să colaboreze pentru a combate efectele dezinformării, însă trolii evoluează constant, folosind tehnologii tot mai sofisticate. Prevenirea și combaterea fermelor de troli necesită eforturi susținute din partea guvernelor, a organizațiilor internaționale și a cetățenilor pentru a proteja integritatea informațiilor și pentru a limita influența manipulării digitale.