Sursa foto: Pexels
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale respinge printr-un comunicat publicat miercuri, 7 august, pe site-ul instituției, acuzațiile lansate cu o zi înainte, pe Facebook, de europarlamentarul PNL, Daniel Buda, potrivit căruia România riscă să piardă 500.000.000 de euro destinați modernizării sistemului național de irigații, titlul mesajului său fiind ”Cod roșu în agricultură privind pierderea fondurilor europene”.
Daniel Buda a scris mesajul în succesiunea unei scrisori de avertizare trimisă României de Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, pe tema fondurilor europene alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2022, accesibile însă până în 2025.
MADR asigură că ”scopul scrisorii transmise de către DG AGRI României vizează exclusiv o atenționare procedurală cu privire la necesitatea accelerării și finalizării implementării proiectelor contractate în timp util, până la finalul anului 2025. Scrisorile transmise de către CE statelor membre fac parte dintr-o procedură de lucru agreată la nivelul UE.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Respectiva scrisoare semnalează autorităților române o potențială dezangajare a fondurilor alocate României pentru întreaga perioadă de programare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Astfel de scrisori sunt transmise periodic direcțiilor specifice din statele membre”.
Totodată, ministrul Florin Barbu califică aceste acuzații drept ”informații false de natură să afecteze modul în care își desfășoară activitatea fermierii noștri, care și așa sunt greu încercați în acest an cu provocări multiple” și îi numește pe cei care le-au formulat drept ”repetenți ai administrației publice din România”.
USR, un partid parlamentar care abordează rar în ieșirile publice domeniul agroalimentar și problemele fermierilor, acuză că ”fermierii români riscă să piardă sute de milioane de euro din fonduri europene din cauza birocrației și a oamenilor slab pregătiți din Ministerul Agriculturii”.
Ce a scris Daniel Buda pe pagina sa de Facebook
”COD ROȘU ÎN AGRICULTURĂ
– privind pierderea fondurilor europene –
România nu își permite să piardă banii europeni destinați agriculturii, mai ales că vedem ce ravagii face seceta atunci când nu ai sisteme de irigații dezvoltate pentru secolul în care trăim! Agricultorii români nu trebuie să sufere din cauza incompetenței din Ministerul Agriculturii!
Așa cum am mai avertizat deja, România riscă să piardă 500 de milioane de euro din Programul Național de Dezvoltare Rurală, aferenți perioadei 2014-2020, bani destinați mai multor domenii agricole, inclusiv infrastructurii de irigații.
Confirmarea a venit chiar de la Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, care a trimis României o scrisoare avertisment în legătură cu potențiale dezangajări a fondurilor PDR la sfârșitul perioadei de programare 2014-2022 în 2025.
Este inadmisibil ca PNL să se lupte la Bruxelles pentru trimiterea în țară a cât mai multor fonduri pentru agricultură, iar banii să nu fie cheltuiți la nivel național.
Eu și colegii mei vom continua să apărăm în continuare Politică Agricolă Comună, Politica de Coeziune, dar oare cum vom putea explica dezangajarea de 500 de milioane de euro?
PNL a atras atenția Ministerului Agriculturii că trebuie să facă eforturi măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, pentru a evita dezangajarea bugetară și a cerut ministerului ca prin structurile responsabile, ANIF și alte instituții, să finalizeze proiectele pe irigații.
Și nu au fost primele semnale de alarmă pe care colegii specialiști pe domeniul agriculturii le-au tras în spațiul public. PNL insistă pe faptul că sunt binevenite despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, dar pe termen lung nu aceasta este soluția. Fermierii îngenuncheați de procedurile birocratice în absorbția fondurilor au nevoie ca de aer de banii europeni care să reabiliteze infrastructura de irigații.
CE transmite României că Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) înțelege că situația nefericită din perioada 2007-2013, când s-au pierdut bani din cauza proiectelor nefinalizate, riscă să se repete, proiectele neprogresând bine în ceea ce privește punerea în aplicare, deși s-au plătit avansuri. Tocmai de aceea, DG AGRI își manifestă dorința de a sprijini România în identificarea unor soluții de reducere sau de evitare a riscului unei astfel de dezangajări semnificative. Și propune una dintre soluțiile imediate, contactul strâns cu beneficiarii.
Atragem atenția, încă o dată, că România nu își permite să piardă banii europeni destinați agriculturii și sistemelor de irigații, în mod special! Riscul este unul real, responsabilii din Agricultură mai au foarte puțin timp la dispoziție să evite dezangajarea, așa cum ne-a transmis Comisia Europeană. Le transmitem public că vom monitoriza progresul proiectelor care au scopul de a salva agricultura românească.
Comunicatul MADR
Nu există niciun risc de pierdere a banilor europeni alocați agriculturii și dezvoltării rurale. Având în vedere informațiile false lansate în spațiul public de către membrii unui partid politic, MADR face următoarele precizări:
România are în derulare în prezent proiecte de investiții în agricultura românească astfel încât fondurile disponibile prin Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2022 să fie atrase în totalitate. În niciun caz nu poate fi vorba despre o dezangajare a fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale, ținând cont de faptul că termenul limită de cheltuire a banilor este decembrie 2025!
Scopul scrisorii transmise de către DG AGRI României vizează exclusiv o atenționare procedurală cu privire la necesitatea accelerării și finalizării implementării proiectelor contractate în timp util, până la finalul anului 2025. Scrisorile transmise de către CE statelor membre fac parte dintr-o procedură de lucru agreată la nivelul UE.
Respectiva scrisoare semnalează autorităților române o potențială dezangajare a fondurilor alocate României pentru întreaga perioadă de programare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Astfel de scrisori sunt transmise periodic direcțiilor specifice din statele membre.
Facem precizarea că alocarea financiară din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) acordată pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2014-2022 este de 10.968.146.956 euro, la aceasta adăugându-se contribuția națională, de la bugetul de stat, în valoare de 1.733.650.612 euro, bugetul total PNDR 2014-2020 fiind de 12.701.797.568 euro.
Până în prezent, valoarea plăților efectuate din FEADR către beneficiarii tuturor măsurilor este 9.520,39 mil. euro (grad de absorbție 86,80%), sumă la care dacă sunt adăugați și cei 325,12 mil. euro pe care România i-a primit în anul 2015, respectiv 2016, din bugetul FEADR cu titlul de pre-finanțare în vederea asigurării bugetului necesar demarării și derulării Programului, conduce la un grad de absorbție FEADR de 89,76% (plăți efectuate și prefinanțarea FEADR).
Legat de afirmațiile celor care ar trebui să susțină la Bruxelles interesele fermierilor români, ministrul Florin Barbu a declarat: ”Este de neacceptat ca în spațiul public să fie aruncate informații false de natură să afecteze modul în care își desfășoară activitatea fermierii noștri, care și așa sunt greu încercați în acest an cu provocări multiple. Repetenții administrației publice din România ar trebui să înțeleagă că aproximativ 42 de milioane euro aferente proiectelor de irigații aflate încă în implementare din alocarea totală de 440 milioane euro sunt încă neplătiți, iar o posibilă dezangajare a unei sume de 500 milioane euro, mai mare decât cea alocată, este imposibilă!„
În ceea ce privește finanțarea sectorului irigațiilor prin PNDR, menționăm faptul că sub-măsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta infrastructura de irigații, a beneficiat de o alocare pentru întreaga perioadă de programare de aprox. 440 mil. euro.
În cadrul acestei sub-măsuri au fost selectate 447 proiecte în valoare de 440,57 mil. euro, fiind contractate 425 proiecte în valoare de 440,28 mil. euro.
Până în prezent, 297 proiecte au fost finalizate cu o valoare totală de 297,62 mil. euro, ceea ce reprezintă un procent de 67,60% din proiectele contractate.
Menționăm că ultima sesiune de apel de proiecte aferente infrastructurii de irigații a avut loc in anul 2020, cu o valoare de 43 mil. euro, contractele fiind încheiate în anul 2021, iar proiectele sunt încă în implementare.
În ceea ce privește restul de 128 proiecte cu o valoare totală de 142,66 mil. euro, acestea se află încă în perioada de implementare, termenul final pentru finalizare și decontare a tuturor cheltuielilor fiind 31.12.2025.
Aferente acestor proiecte au fost efectuate plăți de cca. 100 mil. euro (70% plăți efectuate din valoarea contractelor).
Având în vedere aceste date, contrar celor indicate în materialele vehiculate în mass-media, considerăm că nu există niciun risc pentru dezangajarea unor sume importante aferente acestei sub-măsuri.
MADR acordă o atenție deosebită acestui sector important pentru agricultură, motiv pentru care inclusiv la nivelul Planului Strategic PAC 2023-2027, au fost prevăzute 2 intervenții care vizează infrastructura de irigații, ce vor fi aplicate la nivel național (DR-25 și DR-26).Pentru aceste intervenții au fost deja lansate și încheiate sesiunile de depunere proiecte, în cadrul cărora a fost observat un interes crescut din partea fermierilor.
Trebuie precizat că, la nivelul ministerului Agriculturii, au fost luate măsuri chiar înainte de primirea scrisorii tehnice din partea Comisiei Europene, mai exact, în data de 25 iunie a.c s-a lansat o nouă sesiune de depunere proiecte, prin care s-au pus la dispoziția fermierilor bani europeni pentru achiziții simple de utilaje agricole.
Prin pachetul 4.1.1 din cadrul sub-măsurii 4.1 „Investiții în exploatații agricole” aferent acestei sesiuni, au fost puse la dispoziție fonduri nerambursabile în valoare totală de 310.515.188 euro provenite din economii și rezilieri, inclusiv supracontractare, pentru proiecte de achiziții simple de utilaje agricole pentru culturi de câmp, culturi furajere destinate hranei animalelor și plante tehnice, precum și sfeclă de zahăr sau sectorul horticultură.
Un alt aspect important care trebuie avut în vedere când se discută de un potențial risc de dezangajare a fondurilor pentru PNDR este legat de perioada de tranziție și de fondurile alocate României pentru anii 2021 și 2022 care au întregit alocarea PNDR 2014-2020. Astfel, pentru o alocare de aproximativ 2 miliarde de euro au fost semnate contracte de finanțare începând cu anul 2022.
O parte importantă din aceste contracte reprezintă proiecte complexe (care implică construcții-montaj), a căror durată de execuție este de 3 ani, fiind încă în perioada de implementare.
Subliniem încă o dată faptul că, în momentul de față, nu există fonduri disponibile neangajate în proiecte, termenul final pentru finalizare și decontare a tuturor cheltuielilor fiind 31.12.2025.
MADR, prin instituția responsabilă cu implementarea PNDR și PS, respectiv AFIR, depune toate eforturile necesare pentru buna finalizare a proiectelor contractate, asigurând un contact permanent cu beneficiarii finanțării în vederea bunei implementări a proiectelor și implicit atingerea dezideratului de a realiza o absorbție de 100% a fondurilor europene nerambursabile aflate la dispoziția României atât pentru perioada de programare 2014-2022, cât și pentru perioada 2023-2027.
Comunicatul USR
Ministerul Agriculturii să simplifice procedurile de accesare a banilor europeni pentru adevărații fermieri din România. USR îi cere ministrului PSD al Agriculturii să simplifice procedurile de accesare a banilor europeni pentru fermieri, astfel încât aceștia să se concentreze pe ce știu ei mai bine să facă – agricultură – și nu pe rezolvat probleme birocratice absurde.
Senatorul USR Sebastian Cernic, secretarul Comisiei pentru Agricultură din Senat, avertizează că fermierii români riscă să piardă sute de milioane de euro din fonduri europene din cauza birocrației și a oamenilor slab pregătiți din Ministerul Agriculturii. Nu de puține ori fermierii i s-au plâns că nu există o predictibilitate privind ghidurile de finanțare, ele se modifică de la o sesiune la alta, Ministerul propune și avizează noi și noi condiții, iar procedurile interne de verificare a dosarelor se contrazic cu prevederile solicitate.
„Există multe fonduri europene pentru agricultura românească, dar procedurile parcă sunt făcute ca banii să ajungă la cine trebuie, nu unde este nevoie, real, de ei. Ministerul condus de pesedistul Florin Barbu inventează reguli peste reguli și cere documente peste documente, apoi schimbă regulile și schimbă și documentele cerute. Că doar fermierii asta fac toată ziua, cultivă și culeg documente. În prezent, ministerul Agriculturii PSD îi împiedică, practic, pe fermierii de bună credință să acceseze fonduri europene, dar când vine vorba de un Escu, se mută munții legislativi din loc și se face din baltă pășune”, declară senatorul USR Sebastian Cernic.
USR cere ca procedurile de accesare să se uniformizeze, actele pe care Ministerul și agențiile sale le dețin deja să nu mai fie depuse încă o dată decât atunci când situația reală se schimbă, iar bazele de date să fie interoperabile (acte de proprietate ale terenurilor, certificate fiscale, bilanț financiar-contabil).
Soluția, spune senatorul USR Sebastian Cernic, ar fi ca cererile de finanțare să fie verificate și analizate pe baza evidențelor pe care le are statul, cum se întâmplă de exemplu în Polonia.