sursa foto: Pexels/ Binyamin Mellish
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă că România poate deveni un jucător important în piaţa agricolă în contextul în care Ucraina, care asigura 23% din producţia agricolă a Europei, se confruntă cu problemele provocate de război.
Ministrul a explicat care sunt motivele pentru care Comisia Europeană nu a fost de acord cu propunerile României privind alocarea de fonduri pentru agricultură.
„Un domeniu care priveşte securitatea alimentară a României, este un domeniu de maximă importanţă şi ca obiectiv de ţară, pentru că vremurile care vin nu sunt dintre cele care să ne asigure un confort alimentar. Să nu uităm că Ucraina este cea care a fost producătorul de grâu al Europei – 23% din totalul producţiei la nivel european era realizat în Ucraina – şi, din acest punct de vedere, perspectiva unei crize alimentare se anunţă destul de serios, pe de o parte, pe de altă parte, suntem ţară cu un potenţial agricol uriaş, pe care foarte multă vreme l-am lăsat neexploatat şi aici e un loc în care noi putem să asigurăm nu numai securitatea alimentară, dar şi să devenim un exportator de produse agricole destul de serios, ceea ce nu ar face decât un bine pentru ceea ce înseamnă viitorul, României”, a afirmat ministrul Proiectelor Europene în emisiunea Insider Politic, difuzată duminică de Prima Tv.
Întrebat cine poartă vina pentru faptul că PNRR nu prevede niciun euro pentru agricultură, actualul ministru a arătat că la negocierea derulată cu Comisia Europeană „pe lângă faptul că am avut soluţii care arătau aşa cum le-am văzut cu toţii, trebuia să oferim şi soluţia pentru ceea ce înseamnă managementul apei, adică să arătăm că apa nu se risipeşte şi ne lipseau rigolele de colectare a apei de pe suprafaţa irigată ca să arătăm că apa se duce în lacurile de acumulare şi nu se pierde nimic”.
„Cred că la negocieri trebuie să colaboreze toate ministerele. (…) Şi dacă o soluţie nu este pe placul Comisiei Europene, trebuie să avem înţelepciunea de a o pune pe hârtie şi a arăta Comisiei că suntem conştienţi şi de impactul asupra potenţialului agricol, dar avem în vedere şi componenta aceasta care ţine de schimbările climatice şi nu încercăm să face nimic rău mediului”, a adăugat ministrul.
Întrebat dacă este posibilă o renegociere care să permită alocarea de fonduri pentru agricultură în PNRR, ministrul răspunde că în contextul crizei alimentare, Comisia Europeană trebuie „să fie pro-activă”, iar statele membre să aibă şi grija securităţii alimentare, pe lângă cea privind independenţa energetică.