Cele mai ample proteste din Iran din ultimii trei ani au izbucnit luni, după ce moneda țării a scăzut la un minim istoric față de dolarul american, iar șeful Băncii Centrale a demisionat, scrie Mediafax.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Televiziunea de stat a relatat despre demisia lui Mohammad Reza Farzin, în timp ce comercianții și proprietarii de magazine s-au adunat pe strada Saadi din centrul Teheranului, precum și în cartierul Shush, lângă Marele Bazar din Teheran.
Comercianții de la piață au jucat un rol crucial în Revoluția Islamică din 1979, care a înlăturat monarhia și i-a adus la putere pe islamiști, potrivit CNN.
Agenția oficială de știri IRNA a confirmat protestele. Martorii au raportat mitinguri similare în alte orașe importante, inclusiv Isfahan în centrul Iranului, Shiraz în sud și Mashhad în nord-est. În unele locuri din Teheran, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii.
Protestele de luni au fost cele mai mari din 2022, când moartea lui Mahsa Jina Amini, în vârstă de 22 de ani, aflată în custodia poliției, a declanșat demonstrații la nivel național. Ea a fost arestată de poliția anti-moralitate a țării pentru că, presupus, nu și-a purtat hijabul corespunzător.
Martorii au declarat pentru Associated Press că comercianții și-au închis magazinele luni și le-au cerut altora să facă același lucru. Agenția de știri semioficială ILNA a declarat că multe afaceri și-au încetat activitatea, chiar dacă unele și-au menținut magazinele deschise.
Duminică, protestele s-au limitat la două piețe mobile importante din centrul Teheranului, unde manifestanții au scandat sloganuri antiguvernamentale.
Devalorizarea rapidă a monedei iraniene
Duminică rialul iranian a scăzut la 1,42 milioane de dolari, continuând să scadă luni la 1,38 milioane de dolari.
Cursurile de schimb variază semnificativ în funcție de utilizarea datelor oficiale sau a celor de pe piața liberă. Pe platformele valutare internaționale, euro se tranzacționează la aproximativ 49.000 de riali, o valoare care reflectă cursul de schimb oficial al Iranului, care este în mare parte inaccesibil populației locale.
În schimb, cursul pieței libere – citat frecvent de traderii locali și de mass-media internațională – este mult mai nefavorabil pentru moneda iraniană, euro tranzacționându-se la peste un milion de riali, confirmând astfel diferența mare dintre cursurile stabilite de stat și valoarea reală pe fondul inflației, sancțiunilor și scurgerii de capital.
Devalorizarea rapidă exacerbează presiunea inflaționistă, împingând prețurile alimentelor și ale altor bunuri esențiale și punând și mai mult presiune pe bugetele gospodăriilor. Această tendință ar putea fi exacerbată de o modificare recentă a prețurilor la benzină.
Riscul hiperinflației
Potrivit Institutului Național de Statistică al statului, în decembrie, rata inflației a crescut la 42,2% față de aceeași perioadă a anului trecut și la 1,8% față de noiembrie.
Prețurile alimentelor au crescut cu 72%, iar cele ale produselor medicale și de sănătate au crescut cu 50% față de decembrie anul trecut, potrivit centrului de statistică.
Mulți observatori se tem că acest lucru ar putea duce la hiperinflație.
Relatările din presa oficială iraniană conform cărora guvernul intenționează să majoreze taxele în noul an iranian, care începe pe 21 martie, au stârnit și mai multă îngrijorare.
La momentul acordului nuclear din 2015, care a ridicat sancțiunile internaționale în schimbul unor controale stricte asupra programului nuclear al Iranului, moneda iraniană se tranzacționa oficial la 32.000 de riali pentru un dolar.
Tensiunile cu Statele Unite pun presiune pe economia Iranului
Acordul a fost anulat după ce președintele american Donald Trump a retras unilateral Statele Unite în 2018. Iranienii se tem de riscul unui nou conflict, în urma războiului de 12 zile dintre Iran și Israel din iunie anul trecut şi de posibilitatea unei confruntări mai ample care să implice Statele Unite, ceea ce sporește îngrijorările pieței.
În septembrie, Organizația Națiunilor Unite a reimpus sancțiuni împotriva Iranului legate de dezvoltarea sa nucleară prin ceea ce diplomații au descris ca un mecanism de revenire rapidă. Aceste măsuri au dus încă o dată la înghețarea activelor iraniene în străinătate, la oprirea tranzacțiilor de armament cu Teheranul și la restricții asupra programului său de rachete balistice.

Sursa foto: Dreamstime