Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, la dezbaterea „Pandemia, schimbarea climatică şi societatea”, organizată pe tema cărţii academicianului Daniel Dăianu, menţionând că în 2020 sectorul neguvernamental era în surplus cu 4 procente.
„Ce zice despre pandemie (autorul Daniel Dăianu n.r.)? Zice un lucru cam în felul următor: nu am scăpat de ea. Să fim serioşi. Şi o spune când a scris articolele, în primăvară…Nu am scăpat de ea şi nu îi ştim costurile. Hai să vedem cum o rezolvăm. Cum rezolvăm şi asta şi problema spinoasă a corecţiei, a corecţiei bugetare. De ce e spinoasă? Pentru că o corecţie ca aceasta se face în câţiva ani buni.
Şi de fiecare dată din considerente electorale, şi nu e numai la noi chestia asta. La noi e mai mult, cliclul electoral fiind de numai patru ani, când se ajunge înaintea alegerilor nu mai dă niciun fel de corecţie. Faci politici macroeconomice prociclice.
Păi de câte ori nu a încercat Banca Naţională să arate cât de periculoase sunt politicile prociclice? Că nici cel puţin proverbul românesc nu-l respecţi, că îţi faci vara sanie şi iarna car. Apar alegerile, gata.
Am ajuns cu Florin Georgescu ministru de finanţe şi vicepremier şi la deficit extern şi la deficit bugetar, nu rezonabil, extraordinar, înainte de 2015. S-a apropiat ciclul electoral, s-a ales praful. S-a ales praful de tot efortul făcut între 2010 şi 2014 pentru corecţie”, a afirmat Mugur Isărescu, citat de Agerpres.
El a subliniat că şi o reducere echivalentă a uni procent din PIB a deficitului se face foarte greu „pentru că trebuie să strângi cureaua într-un fel, şi să vezi cine o strânge, la ce nivel o strânge, cum se strânge”.
„Este foarte greu de făcut (corecţia n.r.). Mai ales dacă ai de strâns 5-6 procente din PIB şi o întinzi pe câţiva ani. Foarte bine că o întinzi, că altfel creezi o recesiune şi deficitele vor fi mai mari. Spune el (autorul n.r.), dar spun şi eu. Ăsta este adevărul. Să faci o corecţie? Se pare, hai mă, mai reduci din deficit! Sau ştii ce înseamnă asta? Îi ştii consecinţele? Eşti economist sau eşti visător să crezi că lucrurile se fac uşor? Nu se fac deloc uşor. Păi, nu, lăsăm inflaţia…Cum să lăsăm inflaţia? Ce, dacă lăsăm inflaţia ce face? Cine plăteşte nota? Tocmai cei săraci. Nu sunt destul de sărăciţi? Ai o viziune asupra costurilor sociale? Poate societatea să facă aşa ceva? Şi apoi hai să fim oameni serioşi, credeţi că funcţionează?
Dacă inflaţia creşte, credeţi că presiunea salarială nu vine imediat pe locul imediat din urmă şi anulează orice corecţie pe care poate să o facă inflaţia? Şi până la urmă intri într-un fel de spirală.
De câte ori trebuie să dăm cu capul de o asemenea chestiune? Lăsăm cursul. Lăsăm cursul şi facem corecţia deficitului extern. Zău? Cum facem corecţia? Păi ştiţi, stimulează exporturile, descurajează importurile. Credeţi că numai acolo e problema?
Vă dau două cifre: în 2020 deficitul extern 5%, deficit bugetar la 9%. Ce spune asta? Că sectorul guvernamental este cel care creează deficitul în totalitate. Mai mult decât atât, înseamnă că sectorul neguvernamental e în surplus, de la 5 la 9%, cu 4 procente. Cifra e clară. Deficitul de cont curent este egal cu deficitul sectorului guvernamental, suma algebrică plus situaţia sectorului neguvernamental. Şi atunci ce fac? Sper că depreciind cursul mai pot să stimulez surplusul neguvernamental? Că nu se împacă deficitul balanţei de plăţi cu deficitul sectorului privat. Acesta poate să fie în surplus. Înseamnă că deficitul şi ăla comercial e dat în special de cheltuielile guvernamentale”, a explicat într-o manieră personală Mugur Isărescu.
În opinia sa, plata datoriei externe se face în valută şi în acest fel nu se micşorează deficitul de cont curent, iar soluţia în acest caz este corecţia bugetară.
„Să fie foarte clar şi aşa o spun mereu şi în calitate de guvernator, nu se face uşor, inclusiv datorită acestor situaţii politice, uneori de neînţeles şi a ciclului electoral. Ciclu electoral care la patru ani, chiar dacă ai făcut un efort, din experienţa de 30 ani, vine să ne lovească an de an”, a transmis Mugur Isărescu.
Datoria externă totală a României a crescut cu 6,058 miliarde de euro, în perioada ianuarie-iulie 2021. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 95,931 miliarde de euro la 31 iulie 2021 (72,7% din totalul datoriei externe). Datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 36,054 miliarde de euro (27,3% din totalul datoriei externe), informează BNR. În total, datoria externă este de peste 131 miliarde de euro.
La ultima rectificare bugetară, aprobată la începutul lunii, Guvernul estima o creștere economică de 7% și un deficit de 7,13% din PIB.