Președintele Nicușor Dan a declarat duminică că el a solicitat 15 ani de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraţilor va ajunge la 65 de ani, în loc de 10 ani, pentru că „magistraţii din România au muncit de două-trei ori mai mult decât analogii lor din ţări europene în acești ani”.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Eu am solicitat 15 ani în loc de zece ani (n.r.- perioada de tranziţie până când vârsta de pensionare a magistraţilor va ajunge la 65 de ani), pentru că, spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, pensie specială, magistraţii din România chiar au muncit mult mai mult decât analogii lor din ţări europene. Un aviator din România munceşte cât un aviator din Spania, un poliţist din România munceşte cât un poliţist din Franţa, un militar din România lucrează cât un militar din Germania. Magistraţii şi am avut exerciţiul ăsta aproape zilnic o perioadă, au muncit în anii aceştia de două-trei ori mai mult decât analogii din ţările europene şi atunci, pentru un om care mai are un an până la pensie, eu cred că este rezonabil, dat fiind contextul complicat fiscal în care ne află, să îi cerem să lucreze dublu. Adică mai are un an, să facă doi. Mai are trei ani până la pensie, să lucreze şase. Mai mult mi se pare excesiv, pentru că ei au muncit toată perioada asta”, a explicat preşedintele.
Nicușor Dan a mai declarat că cuantumul pensiilor magistraţilor ar trebui să fie decis de Parlament. „Asta e o discuţie şi o să las Parlamentul să o tranşeze. Guvernul propune şi Parlamentul să tranşeze”, a declarat Nicuşor Dan la Chişinău.
Context. România este singura țară din Uniunea Europeană în care magistrații ies la pensie în jurul vârstei de 47 de ani, în timp ce în Europa majoritatea ies la pensie la 65 de ani, scrie Factual.
În România, condițiile pentru pensionarea magistraților se găsesc în legea 303/2022. Aceștia se pot pensiona, după 25 de ani de activitate adunați în funcții de judecător, procuror sau magistrat asistent.
Legea 282/2023 a introdus, pentru pensionarea magistraților, și cerința vârstei de 60 de ani, pe lângă cei 25 de ani de experiență. În cadrul aceleiași legi se face totuși și o derogare.
De fapt, începând din 2024, magistrații se pot pensiona după 25 de ani de activitate și împlinirea vârstei de 47 de ani și 4 luni. Această vârstă ar urma să crească anual cu câte 4 luni, până se ajunge la pragul dorit, de 60 de ani. În ritmul actual, un magistrat s-ar pensiona la 60 de ani doar în anul 2062.
Așadar, momentan, România se află sub media UE, și cu vârsta legală de 60, dar mai ales cu derogarea care a coborât-o la 47. Legile totuși diferă.
Unele țări au vârstă de pensionare obligatorie, cum ar fi Cehia (la 70 de ani), dar magistrații se pot pensiona la aceeași vârstă ca restul cetățenilor (65 de ani). Alte state precum Țările de Jos au vârstă de pensionare pentru magistrați, care pot totuși să facă cerere pentru a-și continua activitatea câțiva ani în plus.