Numărul companiilor care au planificat majorări ale investiţiilor în România s-a redus până la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani şi tot în scădere este şi atractivitatea proiectelor din România în comparaţie cu locaţiile similare, potrivit celei mai recente ediţii a sondajului efectuat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) – Business Sentiment Index (BSI).
“Investitorii pun investiţiile în aşteptare, conform celei mai recente ediţii a sondajului efectuat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) – Business Sentiment Index (BSI). Mai puţine companii, doar 36% dintre respondenţi (cu 6% mai puţin decât în ediţia de primăvară), au planificate majorări de investiţii pentru următoarele 12 luni (acesta fiind cel mai scăzut nivel înregistrat din anul 2020 până în prezent), în timp ce 43% dintre companii vor menţine investiţiile la fel ca în anul precedent, iar 22% le vor reduce. Totodată, 71% dintre companii vor continua reducerea costurilor pentru perioada următoare”, se arată într-un comunicat al FIC transmis joi AGERPRES.
Potrivit sursei citate, atractivitatea proiectelor din România în comparaţie cu locaţiile similare s-a redus de la ultima ediţie a BSI (44% faţă de 53% în martie 2024), iar 24% dintre respondenţi consideră România mai puţin atractivă decât locaţiile din regiune.
“România rămâne necompetitivă din punct de vedere al birocraţiei şi al consecvenţei aplicării politicilor (80%), al poverii de reglementare (64%), al fiscalităţii şi al infrastructurii (50%). Disponibilitatea unei forţe de muncă adecvate este singura considerată competitivă (62%)”, subliniază sursa citată.
Principalele cauze pentru această deteriorare a percepţiei investitorilor rămân neclarităţile/ incertitudinile legislative (80%) şi fiscalitatea (70%).
În context, FIC precizează că rezultatele ultimelor ediţii BSI sunt confirmate şi de cele mai recente date publicate de BNR în ceea ce priveşte fluxul net de investiţii străine directe înregistrat în anul 2023, de 6,7 miliarde euro, în scădere cu 36,3% faţă de valoarea înregistrată în anul 2022. În primele şapte luni ale anului 2024, investiţiile străine au fost, de asemenea, cu 23% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cu toate acestea, peste jumătate din respondenţi (65%) se aşteaptă ca veniturile din afacerile din România pentru anul viitor să crească faţă de anul precedent, iar 66% se aşteaptă la creştere pe piaţa internă, în timp ce pe piaţa de export, 50% se aşteaptă la creştere şi 44% la stagnare (valori similare cu ediţia din primăvară).
Mediul de business a identificat drept avantaje pentru afaceri şi relaţii comerciale fondurile UE şi reformele PNRR, tranziţia energetică şi stimulentele fiscale pentru investiţiile în cercetare şi dezvoltare.
Potrivit organizaţiei, companiile respondente fac parte din diferite sectoare de activitate definite în sens larg – producţie, comerţ, servicii şi construcţii. Totodată, 55% au înregistrat o cifră de afaceri de peste 1 miliard de lei şi 59% au un număr total de angajaţi ce depăşeşte 1000 de persoane. Cifra de afaceri a tuturor companiilor membre FIC a reprezentat aproximativ 22% din PIB-ul nominal în 2023, respectiv aproape 348 miliarde lei.
“Dezvoltarea pe termen lung nu se va putea baza doar pe surse publice, ci va depinde semnificativ de atragerea de noi investiţii străine directe şi de menţinerea şi stimularea celor deja prezente în ţară. FIC atrage atenţia că este nevoie de o viziune pe termen lung pentru a asigura o dezvoltare constantă şi sustenabilă a economiei. De asemenea, în perioada următoare România trebuie să contureze un plan de ajustare al deficitului bugetar cu principii clare şi sănătoase pentru a reduce presiunea deficitelor gemene, dar şi pentru a asigura predictibilitatea necesară investiţiilor private mari”, avertizează sursa citată.
Investitorii străini au şi câteva recomandări pentru dezvoltarea economiei româneşti. Acestea vizează reforma sistemului fiscal, reducerea deficitului bugetar prin creşterea colectării veniturilor şi controlul cheltuielilor şi reforme în sistemele publice de sănătate şi educaţie.
De asemenea, în ceea ce priveşte tranziţia energetică, FIC propune o colaborare mai puternică între industrii, guvern şi alte instituţii, pentru o mai bună structurare a cadrului de reglementare şi a opţiunilor de finanţare şi implementarea noilor tehnologii (CCUS, biometan, baterii/active flexibile, hidrogen etc.) care ar favoriza inovarea şi schimbul de cunoştinţe şi ar permite identificarea celor mai rentabile soluţii în toate sectoarele economice, dar şi în sectorul public.
Referitor la mediul de afaceri, recomandările organizaţiei sunt, pe de o parte, eliminarea constrângerilor normative (bariere administrative) care împiedică creşterea economică a firmelor productive şi raţionalizarea procedurilor administrative şi, pe de altă parte, organizarea instituţională pentru atragerea investiţiilor.
De asemenea, sunt necesare investiţii în digitalizarea instituţiilor publice şi se impune o eficientizare a companiilor de stat şi o reducere a arieratelor acestora.
“FIC este pregătit să lucreze alături de autorităţi la identificare celor mai bune măsuri de stimulare a investiţiilor în România, dar şi pentru dezvoltarea durabilă pe termen lung a economiei”, subliniază documentul citat.
Cifra de afaceri a celor 110 companii membre FIC a reprezentat în anul 2023 aproximativ 22% din PIB nominal. Tot în anul respectiv, investiţiile companiilor FIC au depăşit 17 miliarde lei, reprezentând 43% din cheltuielile de capital, conform execuţiei bugetului consolidat.
Pe baza unui studiu printre membrii FIC, prin extrapolare, controlând un set de variabile (printre care cifra de afaceri, numărul de angajaţi şi impozitul pe profit), precum şi atribute legate de obiectul de activitate, contribuţia tuturor companiilor membre FIC la Bugetul general consolidat a fost estimată la 82 miliarde lei, ceea ce reprezintă 18% din veniturile curente încasate de stat în 2023.