Numărul locurilor de muncă vacante a crescut la 47.300, în al treilea trimestru al acestui an

Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 47.300 în al treilea trimestru din acest an, în creştere cu 7.700 faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate joi și citate de Agerpres.

Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,95%, în creştere cu 0,15 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2020, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,14 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a urcat cu 7.900.

Conform INS, în trimestrul III 2021, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,05%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,81%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (1,71%).

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o cincime din numărul total al locurilor de muncă vacante (10.200 locuri vacante), cu o valoare a ratei de 0,94%. Sectorul bugetar a însumat puţin sub o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 6.200 locuri vacante s-au regăsit în sănătate şi asistenţă socială, 5.700 locuri vacante în administraţia publică, iar 2.800 locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în industria extractivă (0,16%), tranzacţii imobiliare (0,18%), şi alte activităţi de servicii (0,21%).

Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacţii imobiliare (30 locuri vacante), respectiv în industria extractivă şi alte activităţi de servicii (100 locuri vacante pentru fiecare secţiune în parte).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, în majoritatea activităţilor economice s-au înregistrat creşteri, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante. Astfel, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în învăţământ (+0,57 puncte procentuale), industria prelucrătoare, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv intermedieri financiare şi asigurări (+0,21 puncte procentuale pentru fiecare secţiune în parte).

Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai importante creşteri în industria prelucrătoare (2.200 locuri vacante), învăţământ (1.900 locuri vacante), respectiv comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1.700 locuri vacante).

Scăderi semnificative ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în tranzacţii imobiliare (-0,18 puncte procentuale), informaţii şi comunicaţii (-0,15 puncte procentuale) respectiv industria extractivă (-0,10 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cel mai mult în activităţile de informaţii şi comunicaţii (200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, la fel ca şi în cazul comparaţiei cu prima perioadă analizată, în majoritatea activităţilor economice s-au înregistrat creşteri, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante.

Aşadar, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,70 puncte procentuale), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,53 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri s-au observat în industria prelucrătoare (+2.300 locuri vacante), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1.200 locuri vacante), hoteluri şi restaurante (1.000 locuri vacante), respectiv sănătate şi asistenţă socială (900 locuri vacante).

La polul opus, cele mai semnificative scăderi, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-au regăsit în alte activităţi de servicii (-1,75 puncte procentuale, respectiv 800 locuri vacante), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport servicii (-0,13 puncte procentuale, respectiv 300 locuri vacante), precum şi în industria extractivă (-0,13 puncte procentuale, respectiv 100 locuri vacante).

Potrivit INS, în trimestrul III 2021, cele mai mari valori s-au înregistrat pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante (1,26%, respectiv 14.000 locuri vacante).

Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,53%, respectiv 100 locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,53%, respectiv 1.900 locuri vacante).