Economia românească va înregistra o stagnare în acest an, un 2023 în care îngrijorările privind incertitudinile asociate condiţiilor macro-economice se vor afla în prim-plan, arată concluziile celei de-a V-a ediții a Barometrului Moneycorp privind starea economiei româneşti. Potenţialul investiţional ridicat, susţinut mai ales din zona fondurilor europene, precum şi aşteptările pozitive legate de stabilitatea cursului valutar sunt văzute de executivii companiilor din România drept principale argumente ale unei evoluţii economice pozitive.
Potrivit sondajului, care a angrenat 1.102 de companii din domenii diverse, precum IT&C, asigurări, echipamente, materii prime, energie, FMGC sau turism, 2023 este anul precauţiei.
32% dintre managerii chestionaţi în cadrul celei de-a V-a ediții a Barometrului Moneycorp se așteaptă la o stagnare economică în 2023, în timp ce alţi 28% văd o creştere economică marginală. Un procent identic, de 28%, este al celor care văd o recesiune uşoară în acest an, în timp ce 12% dintre executivi sunt pesimiști, mizând pe o recesiune economică severă în 2023.
48% dintre persoanale chestionate se așteaptă ca avansul costurilor operationale (prețuri materiale, servicii, costuri transport, dobânzi etc). să se afle în prim-plan, alături de efectele generate de scăderea vânzărilor, menționată de 40% dintre respondenți. Managerii au mai menţionat accentuarea blocajului financiar (8%) și posibila intrare în insolvență/faliment a partenerilor (5%).
În aceste condiţii, 72% dintre cei chestionați au declarat că nu vor bugeta investiții semnificative în acest an și doar 28% vor miza pe investiții, în principal din prisma oportunităților create de perioada de criză.
„2023 este un an al provocărilor, dar şi al oportunităţilor. Faptul că procentele celor care văd o creştere economică marginală sau o recesiune tehnică sunt apropiate indică gradul semnificativ de incertitudine care planează asupra economiei, în acest an. Nu este exclus să asistăm la o evoluţie economică oscilantă, o dovadă a fragilității mediului economic într-un context economic destul de dificil”, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.
După 2 ani de COVID și un an de inflație record, multe companii întâmpină noul an mult mai pregătite pentru a face faţă provocărilor. S-au adaptat inclusiv contextului generat de războiul din Ucraina, conflict despre care cei mai mulţi (60%) cred că se va prelungi dincolo de 2023. Poate cea mai bună dovadă este că 68% dintre companii își propun să facă angajări în acest an.
2023 se anunţă a fi, pe de altă parte, un an în care restructurarea business-ului continua sa se afle în prim-plan.
Potrivit rezultatelor barometrului, 44% dintre cei chestionaţi se confrunta cu o durata crescuta de încasare a facturilor, în timp ce 48% consideră că a rămas la acelaşi nivel ca în 2021.
„Optimizarea costurilor operaționale, regândirea și adaptarea ofertelor de produse și servicii la noua realitate economică vor face diferenţa între cei care vor exploata oportunitățile aparute și cei care vor avea de gestionat scăderi ale vânzarilor cauzate de costuri de producţie tot mai ridicate”, a mai adăugat Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp.
Inflaţia şi costurile de finanţare
Potrivit managerilor chestionați de Moneycorp, inflația va continua să fie una dintre marile probleme ale economiei, fapt care va influenţa în mod direct şi costurile de finanţare.
40% dintre cei chestionați se așteaptă la o inflaţie de 10-12% la sfârşitul anului 2023, în timp ce 28% văd inflația peste acest nivel. Alţi 32% dintre respondenţi anticipează un nivel al inflaţiei între 6-10%. Cei mai mulţi executivi (40%) se așteaptă ca abia începând din primul semestru din 2024 să scăpăm de această problema majoră.
Până atunci, însă, cei mai mulţi se aşteaptă că finanţarea să fie extrem de scumpă, cu un ROBOR estimat în intervalul 7-9% de 44% dintre intervievaţi. 12% dintre respondenti se aşteaptă la un ROBOR între 9-11%, iar alţi 8% la un nivel de peste 11%. Doar 36% dintre executivi anticipează un nivel al ROBOR <7% pentru finalul anului 2023.
Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer Moneycorp, spune că, într-un context macroeconomic destul de tulbure, va fi greu pentru multe companii să își gestioneze business-urile pe baza unor coordonate predictibile. Una dintre principalele mize o va reprezenta securizarea cotelor de piață.
„Pe fondul scăderii puterii de cumpărare, a vânzărilor în general, datele arată că, anul trecut, 60% dintre companiile chestionate afirmă că au transferat doar parțial în prețul final costurile extrem de ridicate cu energia electrică, materiile prime, transportul, creditele sau cursul de schimb. Multe dintre ele au ales să scadă din marja de profitabilitate a companiei, în tentativa de a-și securiza portofoliul de clienți”, afirmă acesta.
Mai mult chiar, 24% afirmă că au încercat să evite transmiterea costurilor suplimentare către clienți in timp ce numai 16% au transferat integral costurile catre consumatori.
Pentru cele mai multe companii, 2022 a fost un an in care companiile au reusit sa fructifice oportunitatile si sa-l transforme intr-unul de crestere. 28% au înregistrat o creștere a cifrei de afaceri de pana la 10%, iar 28% peste acest nivel. 24% nu au înregistrat o variație semnificativă, iar 12% au raportat o scădere a business-ului între 10-25%.
„Creșterea costurilor materiilor prime, a celor legate de transport, avansul puternic al prețurilor la energie și gaze și lipsa personalului calificat au fost cele mai mari provocări în anul trecut. Spre final, creşterea costurilor de finanțare a escaladat, fiind văzută, în 2023, drept una dintre principalele provocări ale economiei”, a mai adăugat Claudiu Ghebaru.
Cum te protejezi împotriva riscului valutar şi cum vor evolua Euro şi Dolarul în 2023
Cei mai mulţi (48%) dintre executivii chestionaţi de Moneycorp în „Barometrul privind starea economiei” se aşteaptă ca Euro să fie cotat la finalului anului 4,95-5,00 lei. 24% văd o depreciere a cursului Euro/Leu în intervalul 5,00 lei-5,05 lei, iar 16% peste acest nivel.
Pe de altă parte, alţi 12% dintre manageri mizează pe un curs extrem de stabil, în jurul valorii de 4,95 lei/euro.
În ceea ce privește dolarul american, 24% văd cotația la 4,80-5.00 lei, iar 20% o văd între 4,60 și 4,80 lei. Interesant este că 32% estimează că moneda americană ar putea valora, în acest an în intervalul 4,20 și 4,60 lei.
Există șanse ca aceste prognoze să devină realitate?
„Totul depinde de contextul global, de modul în care bancile centrale vor gestiona inflația, de modul în care vor trata efectele războiului, de modul în care China va reveni în prim-planul economiei mondiale, după perioada prelungita de lockdown.
Băncile centrale, mai ales FED-ul și BCE, vor juca un rol major în următoarele luni, deciziile de politică monetară menite să stăvilească inflația urmând să influențeze comportamentul economiei, al investitorilor”, spune Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.
Întrebaţi în care monedă au mai multă încredere, 44% au indicat moneda europeană, 24% dolarul american şi 20% leul românesc.
„Se întâmplă acest lucru pentru că avem o economie euroizată, referinţa Euro este mult mai relavantă decât cea a USD, moneda americană având şi ea rol semnificativ în sectoare cheie de energie şi comerţ exterior, mai ales cu China. Ne interesează Euro pentru că principalii noştri parteneri comerciali sunt Germania, Franţa, Italia şi Spania, unde exportăm și de unde importăm în Euro”, a completat Sebastian Bacioiu.
Întrebaţi cum se protejează în privinţa riscului valutar, 36% dintre respondenti folosesc contractele forward (la termen), opţiunile pe cursul valutar şi operaţiunile swap.
Focusul pe investiţii
Per ansamblu, 2023 va fi un an complicat, cu multiple semne de întrebare dar şi cu multe oportunităţi. Investiţiile, mai ales cele din fondurile PNRR, ar trebui să fie principalul element care să susţină economia, alături de celelalte măsuri necesare, menționate de executivi, precum digitalizarea și colectarea mai eficientă a taxelor și impozitelor.
„Dacă vom reuşi să eficientizăm absorbţia fondurilor europene, vom avea de câştigat atat din dezvoltarea afacerilor pe orizontală, cat si a stabilităţii cursului valutar, un element care a reprezentat unul dintre principalele argumente, piloni de stabilitate economica din 2022”, a declarat Cosmin Bucur.
Sondajul realizat de Moneycorp și firma de consultanță Frames a fost derulat pe un grup de peste 1.102 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism.
Profilul respondenților a fost reprezentat de middle și top management, cu studii superioare, 63% bărbați și 37% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.