Sursa foto: Pexels/ Mauricio Mascaro
Date demografice, economice, de infrastructură și construcții, de mobilitate, date în domeniile educației, culturii și sănătății – care pot fi utilizate de cetățeni, de ONG-uri, de companii, utile pentru informare, analize, cercetări, decizii de investiții, identificat probleme, găsit soluții sau lansat afaceri. Cam asta ar trebui să însemne platformele de open data, pe care nici măcar orașele cu brand “smart” din România nu le au deocamdată. Se fac însă, timid, niște primi pași în această direcție. Primăria din Timișoara a lansat în această săptămână portalul de date deschise al orașului, un proiect încă în lucru. E un portal cu seturi minime de date, care încă nu sunt tocmai actualizate, după cum au remarcat imediat utilizatorii, dar e o primă mișcare înspre ideea de open data. Municipalitatea din Alba Iulia anunță că va avea în acest an o strategie de smart city și va lansa o astfel de platformă de date deschise. Asociația Code4Romania lucrează în acest timp la un proiect mai amplu, pentru Cluj, Iași, Timișoara, Brașov și Sinaia, dar care va fi deschis pentru toate celelalte primării, spre reutilizare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Azi în Timișoara… (cu 300 km/h)
În această săptămână, primăria din Timișoara și-a lansat “portalul de date deschise”. E un proiect cu doar câteva seturi de date, care încă are nevoie de îmbunătățiri. “E un portal în lucru și va fi actualizat permanent cu date deschise despre Timișoara, despre calitatea mediului, impactul COVID-19 și al vaccinării, date demografice, economice sau de infrastructură în domeniile educației, culturii și sănătății. Aceste date sunt ale voastre, ale comunității. Pot fi folosite de oricine vrea să facă analize, să urmărească evoluții, să identifice probleme și oportunități economice, să propună soluții informate, bazate pe date”, au transmis reprezentanții primăriei. Aceștia au menționat că portalul a fost realizat cu echipe de voluntari și asociații partenere: Banat IT, Smart City și AID-ONG. La portal mai e însă de lucru, după cum au sesizat rapid cetățenii. “Este bună ideea, dar datele mai și trebuie corect preluate de la furnizori. Ca de exemplu la secțiunea Sistemul feroviar, viteza comercială medie la trenuri de călători Regio, NU poate să fie 322 km/h. La fel și viteza comercială medie la trenuri de marfă NU poate să fie 635 km/h. Eu m-aș bucura dacă in Timișoara și în județ trenurile ar circula cu o asemenea viteză medie. Aici s-a uitat un “Total””, remarcă Ioan Fesko, comentând la postarea publicată de primăria Timișoara. Reprezentanții municipalității au transmis rapid că au remediat eroarea.
Proiect pentru cinci orașe, dezvoltat de Code4Romania
Asociația Code4Romania, care adună sute de programatori voluntari, pentru diverse proiecte publice, a lansat încă din 2019 parteneriate cu primării pentru crearea de platforme open data. Primii interesați au venit din Timișoara și Cluj-Napoca. Aceste platforme sunt foarte relevante pentru viața orașului, explicau încă de atunci inițiatorii proiectului, și pot aduna date de trafic, poluare, populația din oraş, avizele de construcţii. Adică multiple seturi de date, de interes pentru cetățeni, ONG-uri, companii. Care e acum stadiul lucrurilor? Există open data în România? “Exista un portal național de date deschise, administrat de Guvern prin SGG. Însă firesc este să existe și la nivel local. Noi lucrăm la un proiect pentru Cluj, Iași, Timișoara, Brașov și Sinaia, dar care va fi deschis pentru toate celelalte primării spre reutilizare, ca toate soluțiile noastre. Și primăria Alba-Iulia ne-a scris acum vreo două luni, cei de acolo arătându-se dornici sa utilizeze, să adopte orice soluție dezvoltăm pentru administrația publică locală”, ne spune Bogdan Ivănel, fondatorul Code4Romania. Soluția aceasta, la fel ca toate celelalte proiecte ale ONG-ului, sunt gândite în sistem open source (codul soluției este public și accesibil spre reutilizare) și gratuit pentru administrația publică. “Proiectul e, tehnic, aproape finalizat. Munca mai grea este la curățat datele și adus datele într-un stadiu în care pot fi deschise și utile publicului. Carcasa, locul în care ele se expun, e importantă, dar mai simplu de construit. Esențiale sunt datele și calitatea lor. Timișoara a lansat chiar acum recent un portal cu niște seturi minime de date, care sa fie placeholder până la finalizarea proiectului nostru”, menționează Ivănel.
Primăria cu 11 clădiri care vrea să se facă “smart”. Orașul Unirii are în lucru strategie de smart city și anunță lansarea unei platforme de open data
Liviu Stanciu, responsabil de strategia smart city în Alba-Iulia, unul dintre orașele care testează de ceva vreme soluții “smart”, a anunțat în cadrul Cluj Innovation Days că municipalitatea va avea în acest an o strategie pe această temă. “Noi am testat peste 100 de mici proiecte-pilot, în perioada 2017-2019, cu 45 de companii private. Am testat soluții pe costul companiilor, primăria a venit doar cu logistica și resursa umană. A fost o primă inițiativă de a afla ce înseamnă un smart city. Am descoperit că un smart city e departe, e greu de implementat, complicat. E foarte complicat pentru o municipalitate să facă transformarea digitală a unui oraș, un organism complex”, a spus Stanciu. “O soluție smart city trebuie să aibă o regulă simplă pentru a fi fezabilă, să fie folosită la potențial maxim. Degeaba ai o soluție grozavă, dacă nu o folosește nimeni e moartă. Încercăm acum să implementăm doar soluții foarte relevante. Nu putem face asta fără strategie. Din 2019, am pornit niște proiecte și pentru a dezvolta o strategie nouă de smart city lucrăm acum cu clusterul Cluj IT. Suntem interesați de o strategie care e utilă pentru noi și cetățeni. Anul acesta vom avea această strategie și vom începe să lucrăm pe strategie, să implementăm soluții mici și mari”, a spus reprezentantul municipalității din Alba Iula. Bugetul local merge spre nevoile de bază ale orașului, așa că transformarea în smart city s-ar putea face accesând fonduri europene. Suciu a mai explicat că primii pași spre smart city încep în clădirea primăriei, în digitalizarea activităților de zi cu zi. De asemenea, se va lansat o platformă de date deschise. “Conform strategiei pe care o dezvoltăm, vom lansa o platformă de open data, cu peste 10 seturi de date. Asta poate că nu e foarte important pentru cetățeni, deși ei sunt principalii beneficiari ai ideii de smart city. Dar ne gândim și la mediul de afaceri, investitorii au nevoie de platformă open data să vadă unde să investească. Un oraș fără investitori nu e smart city, un oraș fără cetățeni digitalizați nu e smart city, un oraș cu o primărie nedigitalizată nu e smart city”, a punctat Stanciu. “E foarte ciudat ca în 2021 să lucrezi cu dosare și să iei o hârtie ca să o duci dintr-un birou în altul, când toate se pot face digital, sunt multe companii care oferă soluții, dar cu un buget de oraș mic trebuie să scriem proiecte ca să implementăm soluțiile potrivite. Începem cu municipalitatea, vrem să digitalizăm tot procesul primăriei, apoi să ne deschidem spre oraș și cetățeni, să le oferim soluții smart. În primul rând, am vrea să nu le consumăm timpul mutând hârtii dintr-o clădire în alta. Avem 11 clădiri ale primăriei. Vrem să digitalizăm tot procesul”, transmite reprezentantul primăriei din Alba Iulia. Acesta a mai menționat că la nivel local se pregătesc proiecte de mobilitate și infrastructură.