Parlamentarii din Forţa Dreptei cer amendarea şi corectarea bugetului de stat pentru 2023: Un buget împotriva dezvoltării! Ce amendamente au fost depuse

Parlamentarii din Forţa Dreptei au realizat o analiză a proiectelor Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 şi au constatat necesitatea amendării acestora, întrucât „perpetuează nedreptatea măsurilor guvernamentale adoptate până în prezent, promovează un sistem de taxare nejustificat şi aplică o paradigmă economică defavorabilă cetăţenilor şi companiilor”, scrie news.ro.

„Considerăm că sunt necesare corecţii structurale în privinţa modului în care a fost construit bugetul de stat pentru anul 2023, întrucât acesta este bazat pe indicatori economici ai căror corectitudine s-a dovedit a fi una îndoielnică. În acelaşi timp, este de datoria parlamentarilor care sunt membri ai Forţa Dreptei să întreprindă toate demersurile posibile şi necesare pentru a corecta cât mai multe dintre aberaţiile promovate de guvernarea PSD-PNL. Bugetul de stat trebuie să fie altceva decât voucherizarea României şi transformarea măsurilor de asistenţă socială într-un instrument electoral, ci trebuie să asigure baze reale pentru dezvoltare economică şi creşterea calităţii vieţii, în mod coerent şi consistent”, arată comunicatul de presă al partidului Forţa Dreptei.

Potrivit sursei citate, amendamentele depuse de către parlamentarii din Forţa Dreptei sunt următoarele:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

– Majorarea punctului de pensie cu 18%, de la 1 ianuarie 2023, ţinând cont de necesitatea refacerii puterii de cumpărare pierdută de pensionari în ultimul an de zile. Măsura are în vedere actualizarea pensiilor cu 100% din rata inflaţiei din ultimele 12 luni de zile, precum şi aplicarea unui procent de 58,5% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut;

– Reducerea TVA la 5% pentru energia electrică, gaze naturale şi energia termică, măsură menită să reducă presiunea preţurilor la energie asupra populaţiei şi să ofere un surplus de competitivitate pentru societăţile comerciale;

– Reducerea TVA la 5% pentru carburanţi şi a accizei cu 50%, pe o perioadă de 12 luni de zile, măsură necesară în contextul creşterii substanţiale a preţului la pompă şi a veniturilor semnificativ mai mari la bugetul de stat;

– Aplicarea schemei de plafonarea preţurilor la energie pentru primii 300 kWh/lună, astfel încât toţi consumatorii să beneficieze, fără discriminare, de acelaşi preţ la energie pentru acelaşi consum realizat.

– Anularea majorării impozitului pe dividende de la 5% la 8% pentru 2023, măsură aplicată în mod discreţionar şi absurd de Guvern pentru a inhiba dezvoltarea pieţei de capital;

– Suspendarea noilor cote de impozitare pentru veniturile obţinute din activităţi independente şi din drepturi de autor, măsură promovată de Guvern împotriva angajamentelor luate prin programul de guvernare;

– Eliminarea impozitului de 80% din diferenţă pentru tranzacţiile cu terenurile agricole;

– Acordarea primei de comercializare, prin aplicarea Legii 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescăreşti şi de acvacultură;

– Finanţarea programului „ElectricUp” destinat IMM-urilor şi Horeca, prin care susţinerea achiziţionării de panouri fotovoltaice şi dezvoltarea de staţii de încărcare pentru maşini electrice;

– Finanţarea transportului judeţean gratuit al elevilor, în mod direct, astfel încât să fie prevenit blocajul intervenit de la nivelul autorităţilor locale;

– Aplicarea compensaţiilor pentru persoanele persecutate din motive etnice, în perioada 6 septembrie 1940 şi 6 martie 1945, conform prevederilor OUG nr. 105/1999 şi Legii 154/2021, pentru care a fost dispusă în mod nedrept amânarea acordării acestor drepturi.

– Finanţarea comunităţilor româneşti din afara graniţelor, prin sprijinirea aşezămintelor religioase care desfăşoară activităţi deosebite în vederea menţinerii identităţii lingvistice, culturale şi religioase, având rol coeziv la nivelul comunităţii.

– Majorarea salariilor profesorilor cu 7 miliarde de lei, faţă de creşterea susţinută de Ministerul Educaţiei pentru 2023 – de numai 1 miliard de lei. Profesorii din România au fost prea mult timp amăgiţi cu privire la creşterea salariilor, starea actuală a învăţământului este deplorabilă şi nu se poate face învăţământ de calitate cu oameni nemotivaţi şi prost plătiţi.

– Majorarea bugetului alocat medicilor de familie cu 7 miliarde de lei. Precizăm că bugetul actual este echivalentul unei alocări de doar 50 de bani/zi pentru sănătatea fiecărui pacient din România. Funcţionarea eficientă a medicinei primare va conduce la diminuarea nevoii de spitalizare, fiind detectate din timp nevoile de sănătate ale pacienţilor.

– Eliminarea finanţării pentru pensiile speciale ale parlamentarilor, prevăzute în cuantum de peste 57 de milioane de lei pentru anul 2023;

– Eliminarea subvenţiilor pentru partidele politice, în cuantum de 258 milioane de lei şi redistribuirea acestor fonduri către Ministerul Educaţiei pentru plata salariilor profesorilor;

– Majorarea alocaţiilor pentru copii la 300 de lei, începând cu 1 ianuarie 2023;

– Recuperarea plăţilor restante către angajatori, de peste 3 miliarde de lei, pentru plata concediilor medicale, prin suplimentarea veniturilor alocate Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

– Eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, măsură reintrodusă în acest an, după ce a fost eliminată în anul 2020 pentru că s-a dovedit ineficientă, conducând la încetarea a sute de mii de contracte cu timp parţial.

– Finanţarea programului destinat românilor din Diaspora, care revin în ţară şi obţin un loc de muncă, beneficiind timp de 6 luni de plata a 50% din salariul brut al acestora.

– Alocarea către Municipiul Bucureşti a sumei de 500 milioane lei, pentru plata datoriei Primăriei Municipiului Bucureşti către ELCEN şi soluţionarea problemei financiare referitoare la asigurarea căldurii în sistem centralizat pentru bucureşteni.

– Finanţarea programului „Start Up Nation” cu suma de 1 miliard de lei, fiind o măsură este o măsură pe care antreprenorii o aşteaptă, pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii.

– Finanţarea drumului expres Focşani – Brăila, de 76 de km, care va asigura legătura rutieră a Moldovei de Sud cu podul peste Dunăre de la Brăila şi, mai departe, cu regiunea Dobrogei şi cu Portul Constanţa.

– Suplimentarea fondurilor pentru Autostrada de centură a Bucureştiului, cu 400 milioane de lei, necesară pentru a asigura flux continuu de lucru;

– Finanţarea Inelului feroviar al Capitalei, prin alocarea sumei de 100 milioane de lei necesară lansării în bune condiţii a proiectului;

– Finanţarea drumului expres Tigveni-Râmnicu Vâlcea, cu suma de 17 milioane de lei, pentru realizarea studiu de fezabilitate şi proiect tehnic. Acest sector de drum va asigura legătura rutieră directă a municipiului Râmnicu Vâlcea (DN73C) cu Autostrada A1;

– Finanţarea autostrăzii A6 (Lugoj-Craiova-Calafat), cu suma de 500 milioane de lei, pentru studiu de fezabilitate, proiect, execuţie. Autostrada Sud a fost propusă încă din 2004, pentru conexiunea şi dezvoltarea zonei de sud a ţării, dar nu a fost realizată.

– Finanţarea autostrăzii Braşov – Ploieşti, cu suma de 500 milioane lei, pentru revizuire studiu de fezabilitate şi proiect tehnic de execuţie. Autostrada ar rezolva problema traficului de pe DN1 şi ar realiza o conexiune directă, rută care face parte din coridorul TEN-T (Trans-European Transport Network);

– Modernizarea căii ferate Giurgiu – Bucureşti – Albiţa, prin alocarea a 300 milioane de lei, aceasta fiind o rută feroviară importantă din Coridorul de Transport IX Paneuropean;

– Finanţarea lucrărilor la canalul Siret – Bărăgan, prin suplimentarea sumelor alocate cu 100 de milioane de lei. Se preconizează o alimentare cu apă pentru irigaţii din Canalul Siret – Bărăgan pentru aproape 43.000 ha;

– Finanţarea extinderii Sistemului Naţional de Irigaţii, prin alocarea a 7 milioane de lei pentru studii de fezabilitate necesare creşterea capacităţii de înmagazinare apă a lacurilor din administrarea ANIF şi pentru execuţia de acumulări permanente şi/sau nepermanente pentru crearea rezervelor de apă pentru irigarea culturilor în zonele afectate de secetă.