Peste 42.000 de locuri de muncă vacante în 2021. Mai mult de o cincime s-au concentrat în industria prelucrătoare.

În anul 2021, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost 42.700, în creştere cu 5.000
ocuri de muncă vacante faţă de anul anterior, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost 0,86%, în creştere cu 0,09 puncte procentuale faţă de anul precedent. Cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică și în activități de evenimente, iar peste o cincime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au concentrat în industria prelucrătoare.

În anul 2021, cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în
administraţia publică (2,02%), în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,72%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (1,61%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o cincime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante (9,3 mii locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,85%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Sectorul bugetar a însumat peste 30% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în sănătate și asistenţă socială (5900 locuri vacante), urmate de administraţie publică (5.600 locuri vacante), respectiv învăţământ (1.500 locuri vacante).

La polul opus, cele mai mici valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în industria extractivă (0,20%), respectiv în alte activităţi de servicii (0,23%), iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai scăzute valori în tranzacţii imobiliare şi industria extractivă, sub 100 locuri de muncă vacante pentru fiecare în parte.

În ce domenii s-a înregistrat cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată. Cifre 2021/ 2020

Faţă de anul anterior, în aproape toate activităţile economiei naţionale s-au înregistrat creşteri ale celor doi indicatori. Astfel, cele mai semnificative creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,51 puncte procentuale), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,40 puncte procentuale), respectiv intermedieri financiare şi asigurări (+0,37 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai relevante
creşteri s-au observat în industria prelucrătoare (+ 1800 locuri vacante), hoteluri şi restaurante
(+600 locuri vacante), locuri vacante), urmate de sănătate şi asistenţă socială și informaţii şi comunicaţii
(+500 locuri vacante pentru fiecare în parte).

La polul opus, cea mai semnificativă scădere, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activităţi de servicii (-1,73 puncte procentuale, respectiv -0,8 mii locuri vacante)

În anul 2021, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori, atât în
ceea ce priveşte rata medie anuală, cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă
vacante s-a evidenţiat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa
majoră 2 (1,12%, respectiv 12,4 mii locuri vacante). De asemenea, rata medie anuală a cunoscut valori mai ridicate în rȃndul funcţionarilor administrativi – grupa majoră 4 (1,10%), ocupaţiilor elementare – grupa majoră 9 (0,89%) respectiv tehnicienilor şi altor specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (0,85%).

În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, valori importante
s-au regăsit în rȃndul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5, respectiv
ocupaţiilor elementare – grupa majoră 9 (5,9 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).
La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,50%, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,50%, respectiv 1,8 mii locuri vacante).

Comparativ cu anul 2020, în majoritatea grupelor majore de ocupaţii s-au înregistrat
creşteri, atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de
muncă vacante. Cele mai relevante creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,25 puncte procentuale), muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (+0,12 puncte procentuale) și lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,11
puncte procentuale).

Numărul mediu anual al locurilor de muncă a cunoscut cele mai semnificative creşteri în rândul
specialiştilor în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+3,0 mii locuri vacante),
ocupaţiilor elementare – grupa majoră 9, respectiv muncitorilor calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (+0,6 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

În anul 2021, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au
înregistrat în regiunile Bucureşti -Ilfov (1,23%), Vest (1,11%), respectiv Nord-Vest (0,92%).
În profil teritorial, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă
salariată exprimată prin intermediul numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante în
regiunea Bucureşti-Ilfov (13,9 mii locuri vacante), care a reprezentatcirca o treime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. Regiunile Nord-Vest (6,2 mii locuri vacante),
respectiv Vest (5,3 mii locuri vacante) au însumat 27% din numărul mediu anual al locurilor de
muncă vacante de la nivelul întregii ţări.