Peste 47.000 de locuri de muncă vacante în România în primul trimestru al anului. Numărul acestora a crescut cu aproape 9000 într-un an

Numărul locurilor de muncă vacante a fost în primul trimestru al anului de 47.300, cu 1.700 în plus față de trimestrul anterior.  Rata locurilor de muncă vacante estimată pentru trimestrul I a fost 0,95%, în creştere cu 0,03 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului 2021, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,16 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 8.900.

În trimestrul I 2022, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activitățile din domeniile: distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,73%), informații și comunicații, administrația publică (1,72% pentru fiecare în parte). În industria prelucrătoare s-a concentrat puţin sub o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (11,0 mii locuri vacante), cu o valoare a ratei de 1,01%. Sectorul bugetar a însumat aproape 23% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 4.900 mii locuri vacante s-au regăsit în sănătate și asistență socială, 4.600 locuri vacante în administrația publică, iar 1.200 locuri vacante în învățământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în industria extractivă (0.20%) și în alte activități de servicii (0,28%). Cele mai puține locuri de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă, tranzacții imobiliare, respectiv în alte activități de servicii (0,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte). T

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Prin comparație cu trimestrul precedent, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai relevante creşteri în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,49 puncte procentuale), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (+0,47 puncte procentuale). În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, creșterile cele mai semnificative au fost în activitățile din construcţii (+0,9 mii locuri vacante), comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,5 mii locuri vacante pentru fiecare în parte). Cele mai relevante scăderi, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante, s-au regăsit în activitățile din sănătate şi asistenţă socială (-0,29 puncte procentuale, respectiv -0,9 mii locuri vacante) și administraţie publică (-0,25 puncte procentuale, respectiv -0,9 mii locuri vacante).

Față de același trimestru al anului anterior, cele mai relevante creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în intermedieri financiare şi asigurări (+0,63 puncte procentuale), informații și comunicații (+0,53 puncte procentuale), respectiv producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,52 puncte procentuale). În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creșteri s-au observat în industria prelucrătoare (+2,8 mii locuri vacante), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+2,4 mii locuri vacante), respectiv informații și comunicații (+1,4 mii locuri vacante).

La polul opus, cele mai semnificative scăderi, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante, s-au regăsit în administraţia publică (-0,28 puncte procentuale, respectiv -0,9 mii locuri vacante), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-0,26 puncte procentuale, respectiv -0,7 mii locuri vacante).

În ce domenii sunt cele mai multe locuri de muncă vacante

În trimestrul I 2022, cele mai mari valori s-au înregistrat pentru ocupațiile de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante (1,21%, respectiv 13.700 locuri vacante).

Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat pentru ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (0,57%, respectiv 0,1 mii locuri vacante) și de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (0,45%, respectiv 1,6 mii locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante creşteri, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante au fost în rândul ocupațiilor de muncitori calificați și asimilați – grupa majoră 7 (+0,16 puncte procentuale, respectiv +1,1 mii locuri vacante) și de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (+0,14 puncte procentuale, respectiv +0,7 mii locuri vacante).

La polul opus, cei doi indicatori au înregistrat scăderi mai mari în rândul ocupațiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,03 puncte procentuale, respectiv -0,3 mii locuri vacante), de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (-0,07 puncte procentuale, respectiv -0,2 mii locuri vacante), respectiv de funcționari administrativi – grupa majoră 4 (-0,02 puncte procentuale, respectiv -0,2 mii locuri vacante)

Față de același trimestru al anului anterior, cu excepţia ocupaţiilor de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (-0,02 puncte procentuale, respectiv -0,03 mii locuri vacante), cei doi indicatori analizați au înregistrat creșteri pentru toate grupele majore de ocupații, cea mai relevantă fiind în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +3,0 mii locuri vacante).

De asemenea, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante, creșteri importante s-au observat și în rândul ocupațiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+0,20 puncte procentuale, respectiv +1,7 mii locuri vacante), precum și in cele de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (+0,23 puncte procentuale, respectiv +1,2 mii locuri vacante)