Piața hotelieră își așteaptă revenirea abia în 2024. Hotelurile din București și marile orașe, afectate de restricționarea călătoriilor de afaceri în pandemie

Piata hotelieră a fost, fără nicio îndoială, una dintre cele mai afectate de pandemia COVID-19 și se așteaptă să-și revină în totalitate, în acest context, până în anul 2024. În România, rata ocupării nete în 2020 a fost cu 11,3% mai mică, decât în 2019.

Deși segmentul hotelier a fost cel mai afectat de măsurile restrictive impuse de criza sanitară, foarte puține proiecte au fost anulate. Întârzieri și amânări în livrările de hoteluri noi au fost, desigur, consemnate, însă dezvoltatorii și operatorii au o perspectivă optimistă asupra viitorului.

Pentru 2021-2023, 17 hoteluri noi cu – peste 2.000 de camere – sunt așteptate să fie livrate în România, aproape jumătate dintre acestea fiind situate în Capitală. „Mai mult, noul stoc cuprinde, în mare parte, hoteluri de 4 și 5 stele. Noile livrări includ reconversia și renovarea clădirilor istorice, precum reconversia clădirii Marmorosch Blank Bank într-un hotel de lux de 5 * (Autograph Hotel by Marriott) și renovarea completă a Athenee Palace Hilton și Corinthia Grand Hotel du Boulevard – toate situate în centrul Bucureștiului”, spune Ilinca Timofte, Research Analyst, Crosspoint Real Estate.

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

Așa cum era de așteptat, 2020 a înregistrat o scădere a cifrelor din piața hotelieră, atât în ceea ce privește oferta (-17% comparativ cu anul precedent), cât și ocuparea (-11,3%). Având în vedere că în România industria turismului are o contribuție relativ scăzută la PIB (aproximativ 5% în 2010-2019, comparativ cu media UE de 9,9%), impactul economic al declinului său brusc a fost mai puțin evident. Cu toate acestea, presiunea s-a reflectat și în salariile medii nete pentru industrii precum ospitalitatea și transportul aerian, care au înregistrat o scădere a salariului mediu de 12,9%, respectiv 28,38%. În plus, în ciuda eforturilor de a-și păstra angajații, închiderea hotelurilor și restaurantelor a condus la un număr semnificativ de disponibilizări în industria ospitalității. Conform datelor INS, peste 200.000 de persoane (3% din totalul populației active) erau angajați în industrie în 2018 și 2019. În 2020, numărul angajaților a scăzut la 150.000.

În plus, restricționarea călătoriilor de afaceri, pe tot parcursul anului, a avut un impact puternic asupra hotelurilor situate în București și în marile orașe, deoarece acestea reprezentau principalul motor al cererii de cazare în interiorul orașului. În general, rata netă de ocupare a scăzut la 22,9% în 2020, de la 34,2% în 2019.

Potrivit HVS, pe baza evenimentelor anterioare care au avut un impact major asupra industriei hoteliere, cum ar fi atacurile din 11 septembrie 2001 și criza financiară globală din 2009, revenirea completă a pieței a durat aproximativ șase ani, atât din punct de vedere al rata zilnică medie și ocupare. Într-un sondaj recent, proprietarii de hoteluri se așteaptă la o recuperare completă a pieței până în 2024.

În ceea ce privește piața de închiriere pe termen scurt din București, aceasta a avut o scădere similară cu cea a pieței hoteliere. În timp ce reglementările privind proprietățile de acest tip au fost mult mai permisive decât cele din piața hotelieră, scăderea cererii a condus la decizia unor proprietari de a-și scoate proprietățile de pe piața de închiriere pe termen scurt și de a le închiria ca și cazare pe termen lung.

„Acest lucru a dus la un număr mai mic de proprietăți disponibile. Un număr de 651 de proprietăți au fost listate pe airdna.com și vrbo.com în București în 2020, în acest sistem de închiriere. În ceea ce privește cererea, în timp în 2019 au fost rezervate 449.403 nopți, numărul de nopți rezervate în 2020 a fost cu 51% mai mic”, completează Timofte.