Piața muncii în România: Mai puține locuri vacante în trimestrul II

În trimestrul II 2025, numărul locurilor de muncă vacante a fost 31.300, în scădere cu 1.300 față de trimestrul anterior, arată datele Institutului Național de Statistică. Rata locurilor de muncă vacante estimată pentru trimestrul II 2025 a fost 0,61%, în scădere cu 0,02 puncte procentuale față de trimestrul precedent.  Comparativ cu același trimestru al anului 2024, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 3.200, iar rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,06 puncte procentuale.

Rata și numărul locurilor de muncă vacante pe activități ale economiei naționale

În trimestrul II 2025, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,63%), administrația publică (1,18%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovării în interiorul întreprinderii sau instituţiei), exprimat procentual. (1,13%).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Aproape o cincime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare (5,9 mii locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,55%. Sectorul bugetar a însumat 21,5% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 3,2 mii locuri vacante s-au regăsit în administrația publică, 2,6 mii locuri vacante în sănătate și asistență socială, iar 0,9 mii locuri vacante în învățământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în industria extractivă (0,19%), alte activităţi de servicii (0,20%), respectiv tranzacţii imobiliare (0,23%). Cele mai puține locuri de muncă vacante s-au regăsit în aceleaşi activităţi, și anume tranzacţii imobiliare (0,04 mii locuri vacante), urmate de industria extractivă (0,09 mii locuri vacante), respectiv de alte activităţi de servicii (0,1 mii locuri vacante).

Trimestrul II 2025 comparativ cu perioadele precedente

Prin comparație cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,28 puncte procentuale), administraţie publică (-0,20 puncte procentuale), respectiv intermedieri financiare şi asigurări (-0,14 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai accentuate diminuări s-au regăsit în administraţia publică (-0,6 mii locuri vacante), respectiv în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,4 mii locuri vacante). La polul opus, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,14 puncte procentuale), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,12 puncte procentuale). În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri s-au observat în sănătate şi asistenţă socială (+0,4 mii locuri vacante), construcţii (+0,2 mii locuri vacante), respectiv distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,1 mii locuri vacante). Față de același trimestru al anului anterior, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,28 puncte procentuale), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-0,25 puncte procentuale), respectiv industria prelucrătoare şi tranzacţii imobiliare (-0,20 puncte procentuale pentru fiecare în parte).

Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut scăderi mai semnificative în industria prelucrătoare (-2,3 mii locuri vacante), sănătate şi asistenţă socială (-0,6 mii locuri vacante) și hoteluri şi restaurante (-0,4 mii locuri vacante).

La polul opus, cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+0,24 puncte procentuale), în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,09 puncte procentuale), respectiv în agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,08 puncte procentuale). În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, creşteri mai mari s-au evidenţiat în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+0,4 mii locuri vacante), respectiv în construcţii și activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,2 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

Rata și numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații

În trimestrul II 2025, cele mai mari valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,74%), respectiv de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (0,72%). Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai ridicate valori în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (9,0 mii locuri vacante), de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (4,6 mii locuri vacante), respectiv de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (4,2 mii locuri vacante).

Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au observat pentru ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (0,33%, respectiv 0,1 mii locuri vacante) și de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (0,36%, respectiv 1,3 mii locuri vacante).

Trimestrul II 2025 comparativ cu perioadele precedente

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rȃndul ocupaţiilor elementare – grupa majoră 9 (-0,09 puncte procentuale), respectiv în rȃndul ocupaţiilor de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (-0,08 puncte procentuale).

Numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai importante scăderi în rȃndul ocupaţiilor elementare – grupa majoră 9 (-0,6 mii locuri vacante), urmate de cele de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2, respectiv de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,3 mii locuri vacante pentru fiecare în parte). La polul opus, cea mai semnificativă creştere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în rȃndul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,15 puncte procentuale), iar numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat ușoare creşteri în rȃndul ocupaţiilor de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7, respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (+0,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte)

Față de același trimestru al anului anterior, cele mai pronunţate scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost pentru ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (-0,14 puncte procentuale), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (-0,11 puncte procentuale).

Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cel mai mult tot în rȃndul ocupaţiilor de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (-0,9 mii locuri vacante), urmate de ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-0,7 mii locuri vacante). La polul opus, singurele creşteri atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-au observat în rȃndul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,07 puncte procentuale, respectiv +0,02 mii locuri vacante), respectiv de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (+0,03 puncte procentuale, respectiv +0,1 mii locuri vacante).