Dumitru Chisăliță, președintele al asociației Energia Inteligentă /
Sursa: Europa Fm
Hidrogenul deschide o nouă piaţă a muncii, în condiţiile în care apar meserii formate la graniţa dintre energie, industrie şi tehnologie, iar cei care se pregătesc în prezent vor fi arhitecţii economiei de mâine, susţine preşedintele asociaţiei Energia Inteligentă (AEI) Dumitru Chisăliţă citat de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Astfel, peste un milion de locuri de muncă vor fi create în Europa până în 2030 şi 5,4 milioane până în 2050, odată cu extinderea economiei hidrogenului.
„Hidrogenul deschide o piaţă a muncii cum n-am mai avut de la începuturile digitalizării. Vorbim despre meserii noi, formate la graniţa dintre energie, industrie şi tehnologie, iar cei care se pregătesc acum vor fi arhitecţii economiei de mâine. De fapt, întrebarea nu mai este dacă vom avea o economie bazată pe hidrogen, ci cine va avea oamenii capabili să o construiască. Ţările şi companiile care investesc astăzi în formare şi cercetare vor dicta mâine regulile jocului”, a afirmat Dumitru Chisăliţă.
România formează doar câteva zeci de specialişti pe an, deşi are nevoie de cel puţin 1.500. “Strategia Naţională a Hidrogenului cere reforme educaţionale şi parteneriate între universităţi şi industrie”, se precizează în document.
„Hidrogenul este văzut ca o soluţie esenţială pentru reducerea emisiilor şi creşterea securităţii energetice. La nivel european, planul REPowerEU prevede producerea şi importul a 20 de milioane de tone de hidrogen regenerabil pe an până în 2030, ceea ce ar genera peste un milion de locuri de muncă. Joburile includ cercetători, proiectanţi, ingineri, tehnicieni de mentenanţă şi operatori de instalaţii, care trebuie să aibă competenţe noi pentru a lucra în instalaţii de electroliză, distribuţie şi stocare”, conform sursei citate.
Reprezentanţii AEI susţin că această perspectivă a determinat Comisia Europeană şi parteneriatele public-private „să lanseze programe de formare precum Green Skills for Hydrogen, care vizează dezvoltarea competenţelor de-a lungul întregului lanţ valoric – de la cercetare şi proiectare, până la operarea instalaţiilor”.
„În România, tranziţia abia începe. Există o Strategie Naţională a Hidrogenului, dar fără o industrie funcţională şi fără specialişti, proiectele rămân pe hârtie. În prezent, doar câteva programe universitare sau de formare profesională includ cursuri dedicate tehnologiilor hidrogenului. (…) Chiar dacă aceste exemple arată deschidere, numărul de studenţi şi cursanţi rămâne redus – câteva zeci pe an – în timp ce proiectele aflate în pregătire ar necesita mii de specialişti. Pentru România, asta înseamnă mii de locuri de muncă potenţiale, dar piaţa locală nu este pregătită. Strategia Naţională avertizează că adoptarea hidrogenului va necesita educarea forţei de muncă şi reinstruirea personalului din industrii precum metalurgia, chimia sau transporturile grele”, se mai precizează în document.
Pentru ca hidrogenul să devină motor economic, România trebuie să acţioneze pe mai multe direcţii, precum extinderea şi standardizarea educaţiei universitare, parteneriate între universităţi şi industrie sau reconversie profesională şi formare continuă, susţin reprezentanţii AEI.
„Hidrogenul promite să reducă emisiile, să crească securitatea energetică şi să genereze locuri de muncă. Pentru Europa, aceasta înseamnă peste un milion de joburi noi până în 2030. Pentru România, miza este dublă: atragerea investiţiilor şi formarea unei baze de specialişti care să proiecteze, să construiască şi să opereze instalaţii de hidrogen. Fără investiţii sistematice în educaţie, reconversie şi certificare, România riscă să rămână doar un consumator al tehnologiei dezvoltate în altă parte. Prin valorificarea oportunităţilor europene şi pregătirea unei noi generaţii de ingineri şi cercetători, ţara poate deveni un actor relevant în economia hidrogenului”, se arată în comunicat.
