Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Doar instituțiile care vor înţelege tendinţa, trendul, tehnologiile și ceea ce înseamnă transformare digitală vor putea să se dezvolte folosind resursele aduse de controversatul Plan de Redresare și Reziliență, a declarat Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC), citat de Agerpres. Acesta a participat la o onferinţă de specialitate, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB). Anul trecut, în România, 56% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani nu erau educaţi digital, a mai spus acesta.
“Îmi dau seama că avem un Bucureşti din ce în ce mai fracturat, că avem un Bucureşti cu şapte primării, şapte orăşele şi întâmplător mai spunem că e acelaşi oraş. De fapt, sunt şapte administraţii cu şapte viziuni, unele dintre ele nu au vreo viziune… Şapte abordări diferite, dar toate au impact pentru noi, la firul ierbii, în mod direct, fie că venim din societatea civilă, fie că venim din zona de business. Cred că ar trebui să ne punem un pic întrebarea şi a ceea ce vrem la nivel de Bucureşti plus Ilfov, de regiune, de micro-regiune, spaţiu urban anexat Bucureştiului. Înţeleg că Bucureşti plus Ilfov generează la nivelul PIB-ului României 30%, deci o mare componentă economică, dar nu am văzut aceeaşi dorinţă de colaborare între aceste viziuni de dezvoltare. Aceasta este principala problemă pe care am identificat-o astăzi”, a afirmat Dumitraşcu.
În opinia sa, ar trebui să se înţeleagă contextul favorabil pe care Capitala îl are.
“Plecând de aici, cred că ar trebui să ne uităm la ce oportunităţi avem şi să înţelegem contextul foarte favorabil pe care Bucureştiul îl are. Avem alegeri locale peste trei ani şi jumătate aproape şi prin urmare putem să mai şi muncim. Avem foarte multe surse de finanţare la dispoziţia comunităţilor noastre şi nu doar în Bucureşti… Trebuie doar să ne dorim şi să înţelegem diferenţa dintre idee şi proiect şi să înţelegem că doar proiectele vor fi finanţate”, a adăugat el.
Acesta a menţionat, totodată, că România mai are de parcurs o serie de etape până să ajungă la transformarea digitală, iar un instrument important de finanţare care poate contribui la dezvoltarea sa este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
“Ne aşteaptă un PNRR foarte comentat şi atacat în spaţiul public şi politic. Credeţi-mă că PNRR se va întâmpla în România şi doar acele instituţii care vor înţelege tendinţa, trendul, tehnologiile, nevoile de dezvoltare ale comunităţilor noastre, ce înseamnă cele 17 ODD-uri, ce înseamnă transformare digitală vor putea să se dezvolte folosind aceste surse de finanţare. Să nu uităm că avem şi un exerciţiu financiar 2021 – 2027 în care bugetul, între 65% şi 85%, poate fi asimilat conceptului de smart city, fie că vorbim de rezilienţă, de transformare digitală, de transformare durabilă, de economie circulară. Încă există instituţii publice în România care nu folosesc nici măcar layer-ul iniţial de digitizare. Până la transformarea digitală mai avem câteva etape. Această educare a decidenţilor ar trebui să includă acest concept de transformare digitală. Dar asta nu înseamnă doar activitatea noastră de a folosi reţelele de socializare. Anul trecut, în România, 56% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani nu erau educaţi digital”, a susţinut Eduard Dumitraşcu, citat de Agerpres.
Cea de-a treia ediţie a conferinţei “Focus Bucureşti: dezvoltare urbană, economie, mobilitate” are loc, miercuri, la Bucureşti, la Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.