Construcţia gazoductului Nord Stream 2 între Rusia şi Germania va fi finalizată în acest an, în pofida opoziţiei Statelor Unite faţă de acest proiect, a declarat preşedintelui Board-ului producătorului rus de gaze Gazprom, Viktor Zubkov, conform agenţiei ruse de presă TASS, citate de Reuters.
În urmă cu doar câteva zile, secretarul american de stat Antony Blinken a declarat că i-a transmis ministrului de externe german Heiko Maas că sancţiunile împotriva proiectului energetic Nord Stream 2 sunt o posibilitate reală şi că nu există ”nicio ambiguitate” în opoziţia SUA faţă de construcţia gazoductului, notează Agerpres. ‘Am afirmat clar că firmele implicate în construcţia conductei riscă sancţiunile Statelor Unite. Gazoductul divide Europa, el expune Ucraina şi Europa Centrală manipulării şi constrângerii din partea Rusiei şi contravine propriilor obiective energetice declarate ale Europei”, a subliniat demnitarul american într-o conferinţă de presă. “Orice entitate implicată în proiectul Nord Stream 2 riscă sancţiuni din SUA şi ar trebui să abandoneze imediat lucrările la conductă”, a spus Blinken, citat de presa internațională. El a adăugat că administraţia Biden se angajează să respecte legislaţia din 2019 şi 2020 în ceea ce priveşte conducta şi sancţiunile. Citește mai multe AICI
Vineri, Viktor Zubkov a afirmat că lucrările la gazoductul Nord Stream 2 sunt finalizate în proporţie de 90 – 92%. “Activităţile sunt în derulare în mod activ, a mai rămas foarte puţin până la finalizare. Cu siguranţă proiectul va fi finalizat în 2021. Pierderea de timp este o ruşine, dar aşa s-a întâmplat”, a declarat oficialul Gazprom.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Aproape 20 de firme, în special companii de asigurări, au abandonat recent proiectul, din cauza temerilor privind sancţiunile Statelor Unite.
Gazoductul Nord Stream 2 este finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1 până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania prin Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Statele din Europa Centrală şi de Est susţin că proiectul va spori dependenţa Europei de gazele ruseşti şi ar putea fi folosit ca instrument politic de Moscova. Ministrul lituanian de Externe a declarat luna trecută că proiectul ar trebui oprit până la alegerile parlamentare din Rusia, din septembrie, pentru a pune presiune asupra Moscovei pentru reforme democratice şi ca un compromis între sprijinitorii şi criticii proiectului din Europa.