Prețurile materiilor prime și ale materialelor de construcții au explodat. Asociație: Proiectele de infrastructură și piața de construcții, în pericol

Explozia prețurilor materiilor prime și materialelor de construcții, la care se adaugă aplicarea neuniformă a legislației achizițiilor publice, ar putea avea un impact negativ direct asupra pieței de construcții, prin insolvențe și falimente, a proiectelor de infrastructură aflate în derulare, prin blocaje, dar și indirect, asupra evoluției PIB și a bugetului de stat, în lipsa intervenției imediate a autorităților publice centrale, avertizează Asociația Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA).

În 2020, domeniul construcțiilor a avut cea mai mare contribuție la evoluția PIB (+0,6 pp), alături de domeniul Informații și Comunicații (+0,6 pp), potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

ARCA afirmă că sectorul construcțiilor, cel care a împiedicat o scădere mai drastică a PIB în 2020, este într-o situație extrem de dificilă, din cauza creșterii fără precedent a prețurilor internaționale la materii prime și materiale, dublată de blocaje în lanțurile de aprovizionare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

De ce au crescut prețurile materialelor de construcții

Modificarea prețurilor a început după jumătatea anului 2020 pentru toate categoriile de materii prime și materiale de construcții, iar creșterile au ajuns și până la 40% pentru anumite componente, un nivel record având în vedere intervalul de timp în care au avut loc.

Creșterea spectaculoasă a prețurilor materiilor prime și materialelor pentru construcții a pornit de la faptul că pandemia a redus în mod forțat capacitățile de producție mondiale și a afectat fluxurile de transport internațional.

Totodată, majoritatea materialelor sau materiilor prime pentru construcții se importă: geosintetice (în principal din Italia, Franța), parapet (Italia), vopseluri pentru marcaje rutiere (Italia), țevi și cabluri pentru lucrările de rețele de utilități (Turcia, Rusia), bitum (Polonia, Ungaria, Serbia), oțel beton (Republica Moldova, Rusia, Turcia).

În plus, producătorii interni sunt foarte puțini și fie depind de importuri de materie primă din state non-UE (China, Turcia, Rusia), fie produc în cantități foarte mici sau o gamă redusă de produse.

Mai mult, reducerea consumului mondial de produse derivate din țiței a dus la scăderea ofertei de bitum, care este un produs rezidual al rafinăriilor. Scăderea ofertei a condus automat la creșterea prețurilor.

În trimestrul patru din 2020 au apărut și alte cauze. State precum Turcia, Federația Rusă și China au implementat măsuri de protecție a piețelor proprii, reducând exporturile de materii prime și de materiale de construcții, în încercarea de a-și susține propriile economii.

Furnizorii de pe piața internă nu au mai constituit stocuri, pentru că nu au mai avut predictibilitate asupra prețurilor și termenelor de livrare;

A avut loc o creștere a cererii de materiale de construcții, datorată creșterii activităților în construcții.

Ce solicită ARCA

Legea achizițiilor publice conține mecanisme de abordare și corectare a situațiilor în care prețurile cresc accelerat. Problema este, însă, că aceste prevederi sunt aplicate discreționar sau nu sunt aplicate deloc de autoritățile centrale și locale, în lipsa unor directive clare, precise și unitare, potrivit ARCA.

Asociația solicită aplicarea în contractele de achiziție publică în derulare a unor formule de actualizare a prețurilor (formule de escaladare/ajustare polinomiale), dar și obligarea autorităților contractante să actualizeze valorile estimate ale investițiilor publice la data lansării licitației și să prevadă formule de ajustare polinomiale cu aplicabilitate de la începerea execuției sau prestării serviciilor.

Totodată, ARCA solicită folosirea mecanismelor de modificare/variație din contractele de achiziție publică care au astfel de prevederi sau a celor permise de Legea achizițiilor publice și acceptarea plății diferențelor de prețuri de materii prime și materiale, fie prin acceptarea formării de prețuri noi, fie prin plata diferenței neacoperite, prin formula de ajustare și modificarea sursei indicilor și legarea acestora de oscilațiile din economia reală (bursele de mărfuri interne și internaționale, și nu indicele de inflație).

„Construcțiile reprezintă singurul sector cu o pondere importantă la realizarea PIB-ului în care capitalul companiilor este majoritar autohton. Intervenția imediată a statului este o problemă de securitate națională. Este necesară o abordare unitară la nivel de Guvern, problema nu trebuie lăsată la nivelul autorităților publice centrale și locale. În lipsa unei acțiuni la nivelul Guvernului, consecințele se vor vedea prin creșterea numărului firmelor autohtone care vor intra în insolvență sau chiar în faliment, blocaje financiare, imposibilitatea finalizării proiectelor de infrastructură și prin creșterea numărului de șomeri – cu impact asupra bugetului de stat. Nu cerem ajutoare financiare, ci reglementări unitare și logice”, afirmă Vlad Vameșu, președinte ARCA.