Programul Rabla va continua și în 2026, dar finanţarea acordată de stat va fi corelată cu nivelul producţiei naţionale

Programul Rabla va continua și în 2026, dar finanţarea acordată de stat va fi corelată cu nivelul producţiei naţionale, a anunțat premierul Ilie Bolojan, conform unui comunicat transmis de Guvern.

Anunțul a fost făcut în contextul în care premierul Ilie Bolojan a avut luni, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanţii Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

O temă discutată a vizat programul Rabla.

„Reprezentanţii industriei auto au solicitat reluarea programului Rabla, având în vedere pierderile înregistrate în acest an ca urmare a limitării programului guvernamental. Aceştia au arătat că reducerea numărului de autovehicule finanţate prin program, de la 30.000 în 2024 la 19.000 în 2025, ar putea genera riscul pierderii a aproximativ 5.000 de locuri de muncă în această industrie. Premierul a explicat că programul Rabla va continua, însă la o intensitate semnificativ mai redusă, iar finanţarea acordată de stat va fi corelată cu nivelul producţiei naţionale. Acesta a precizat că limitarea programului este determinată atât de faptul că România şi-a îndeplinit indicatorii asumaţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi de constrângerile bugetare. Deciziile privind această schemă vor fi luate după adoptarea bugetului pe anul 2026, iar înainte de implementare vor fi discutate cu partenerii din industria auto”, conform comunicatului.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Reprezentanţii industriei auto au prezentat premierului o serie de probleme de ordin economic şi social cu care se confruntă sectorul, în special în ceea ce priveşte impozitul minim pe cifra de afaceri, costul energiei electrice, programul Rabla, plafonarea preţului la energie, taxa de cogenerare, salarizarea angajaţilor şi aplicarea Codului muncii.

„Una dintre solicitările principale ale industriei a vizat eliminarea, începând cu anul 2026, a impozitului minim pe cifra de afaceri, considerat discriminatoriu, precum şi conceperea bugetului pentru anul viitor fără includerea acestei taxe. Premierul şi-a exprimat disponibilitatea de a analiza reducerea acestui impozit, în anumite condiţii, subliniind însă că o astfel de măsură nu poate fi aplicată exclusiv industriei auto, ci trebuie să vizeze întreaga economie”, se arată în comunicat.

Totodată, un alt subiect important abordat a fost costul energiei electrice.

„În acest context, reprezentanţii ACAROM au solicitat elaborarea unei foi de parcurs pentru diminuarea costurilor energiei în perioada 2026-2030. Premierul a explicat că reducerea preţurilor la energia electrică va fi posibilă pe măsură ce vor creşte capacităţile de producţie la nivel naţional”, precizează sursa citată.

Referitor la majorarea taxei de cogenerare, semnalată de industria auto, premierul a precizat că va solicita verificări pentru a clarifica contextul în care această taxă a fost majorată, se mai arată în comunicat.

De asemenea, alte subiecte aduse în discuţie au vizat scutirea de impozit pentru activităţile de cercetare din industria auto, modificarea Codului muncii, sprijinirea automatizării tehnologice în cazul întreprinderilor mari, susţinerea programelor de recalificare a angajaţilor şi salariul minim.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea ACAROM, directorul general Automobile Dacia, Mihai Bordeanu, directorul general Ford Otosan Craiova, Firat Elhuseyni, directorul general Grup Industrial de Componente (GIC) Piteşti, Silviu Badea, directorul pentru afaceri publice, Renault Group România, Cristian Nevzoreanu, directorul pentru afaceri guvernamentale, Ford Otosan Craiova, Andreea Radu, administratorul şi directorul juridic Bosch România, Alice Radu, directorul general Schaeffler România şi Europa de Sud-Est, Alexandru Blemovici, directorul general adjunct Rombat SA, Costel Trincă, secretarul general ACAROM, Adrian Sandu.

Din partea Guvernului au mai participat şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, şi consilierul de stat Raul-Mircea Gutin.