Radiografie INS în turismul local: România are peste 12.600 de structuri de primire turistică/ 80% dintre hoteluri sunt clasificate la 3 și 4 stele/ Constanța are cele mai multe unități

România avea la finalul lunii iulie 12.697 de structuri de primire turistică, cu 4,1% mai multe decât în urmă cu un an, arată datele Institutului Național de Statistică. Din totalul hotelurilor, 80,2% erau clasificate cu 3 şi 4 stele. Județul Constanța a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică, iar zona “Litorală, exclusiv oraşul Constanța” a oferit cel mai mare număr de locuri de cazare.

80,2% din hoteluri erau clasificate cu 3 şi 4 stele Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (54,5% din total hoteluri), 4 stele (25,6%) şi 2 stele (15,4%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 44, (cu 8 mai multe față de 31 iulie 2022). Din numărul total de locuri în hoteluri, 45,3% au fost în hotelurile cu 3 stele, 31,9% au fost în hoteluri cu 4 stele, 16,8% în hotelurile cu 2 stele, 4,8% în hotelurile cu 5 stele, 1,1% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele.

La data de 31 iulie 2023, erau neclasificate pe stele 141 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 88 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind în bungalouri (34,8 % din total în anul 2023), tabere de elevi şi preşcolari 31,9% , iar din cele 1628 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2023, un număr de 3 hoteluri (cu un total de 168 locuri), nu erau clasificate pe stele.Din cele 3591 apartamente și camere de închiriat, un număr de 4 apartamente ( cu un total de 38 locuri erau neclasificate pe stele ).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Datele INS mai arată că, dintre structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), 29,1% au fost în “staţiunile din zona montană”, 16,2% în “Municipiul Bucureşti şi orașele reședinţă de județ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 10,9% în “staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 7,4% în “staţiunile balneare”, 3,9% în “Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”, iar 32,7% au fost în “alte localități şi trasee turistice”. Judeţul Constanța a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică Primele trei judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente ( inclusiv apartamente și camere de închiriat), au fost: Constanţa (1498), Braşov (1253 structuri de cazare) şi Suceava (810). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (25,7%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe), urmat de județul Brașov (7,9%) și Municipiul Bucureşti (6,5%). Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 25,7%, judeţul Braşov 7,9%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 5,9%.

Din totalul de 199,2 mii camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la 31 iulie 2023 (exclusiv camerele din căsuţe), 102,3 mii (51,4%) erau în hoteluri. În anul 2023 față de anul 2022, numărul de camere raportate a crescut cu 3908 în apartamente și camere de închiriat, 692 în hoteluri, 529 în pensiunile agroturistice, iar la pensiunile turistice (a scăzut cu 367 camere).

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2023 a fost de 433,5 mii. Cele mai multe locuri 205,5 mii erau în hoteluri, urmate de apartamente și camere de închiriat 62,9 mii locuri, pensiunile agroturistice cu 58,1 mii locuri, pensiunile turistice cu 33,9 mii locuri, vilele turistice cu 17,5 mii locuri, hosteluri cu 13,5 mii locuri. După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică ( inclusiv apartamente și camere de închiriat), 74,6% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,9% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 50,9% din camere erau fără baie sau duş.

Zona “Litorală, exclusiv oraşul Constanța” a oferit cel mai mare număr de locuri de cazare Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 106,9 mii erau în “staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 99,6 mii erau în “Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 92,8 mii în “alte localităţi şi trasee turistice”, 82,9 mii în “staţiuni din zona montană”, 40,3 mii în “staţiuni balneare” şi 10,9 mii în zona “Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”.