Raport Accenture: Problemele legate de lanțurilor de aprovizionare ar putea provoca pierderi de 920 milioane euro la nivelul PIB-ului până în 2023

Problemele legate de lanțurile de aprovizionare generate de pandemia COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina ar putea duce la o pierdere de 920 de miliarde de euro la nivelul produsului intern brut (PIB) în întreaga zonă euro, până în 2023, conform raportului „From Disruption to Reinvention – The future of supply chains in Europe realizat de Accenture. Pierderea potențială echivalează cu 7,7% din PIB-ul zonei euro în 2023.

Raportul explorează trei scenarii posibile pentru modul în care războiul s-a putea desfășura în cursul anului viitor, simulând impactul fiecărui scenariu asupra zonei euro în ceea ce privește costurile și termenele de redresare.

Potrivit raportului, întreruperea lanțurilor de aprovizionare din cauza pandemiei de COVID-19 a costat economiile din zona euro 112,7 miliarde de euro din PIB în 2021. Înainte de război, lipsa de aprovizionare cu materiale, problemele din logistică și presiunile inflaționiste destabilizau revenirea economică în Europa, iar cererea în creștere și stocarea preventivă au îngreunat lanțurile de aprovizionare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Problema semiconductorilor din piață a fost agravată de războiul din Ucraina

Invazia Rusiei în Ucraina a agravat situația. Spre exemplu, problema deficitului de semiconductori, care trebuia să se rezolve în a doua jumătate a anului 2022, se anticipează acum că va persista până în 2023. Un război prelungit ar putea duce la o pierdere suplimentară pentru PIB de până la 318 miliarde de euro în 2022 și de 602 miliarde de euro în 2023, în timp ce inflația ar putea ajunge la 7,8% în 2022, înainte de a scădea în 2023.

„Deși consensul experților este că Europa va evita recesiunea în acest an, combinația dintre pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina are potențialul de a avea un impact semnificativ asupra economiei europene, provocând o încetinire semnificativă a creșterii. Deși înainte de război se aștepta un fel de normalizare a lanțurilor de aprovizionare în a doua jumătate a anului 2022, acum nu ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple înainte de 2023, poate chiar nici până în 2024, în funcție de modul în care evoluează războiul”, a declarat Jean-Marc Ollagnier, CEO al Accenture în Europa.

Soluționarea problemelor legate de lanțurile de aprovizionare va fi esențială pentru competitivitatea și creșterea europeană. Potrivit raportului, până la 30% din valoarea adăugată totală a zonei euro se bazează pe funcționarea lanțurilor de aprovizionare transfrontaliere, fie ca sursă de intrare, fie ca destinație de producție.

Reinventarea lanțurilor de aprovizionare într-o nouă ordine economică

Raportul sugerează că este necesară o reinventare a lanțurilor de aprovizionare pentru a aborda o schimbare de paradigmă – lanțurile de aprovizionare au fost concepute în principal pentru a optimiza costurile, în timp ce, în lumea de astăzi, acestea trebuie să fie, de asemenea, mai reziliente și mai agile pentru a răspunde la incertitudinile tot mai mari în materie de aprovizionare, devenind în același timp un avantaj competitiv cheie pentru a permite creșterea viitoare. Trei elemente cheie sunt esențiale:

• Reziliența: Lanțurile de aprovizionare trebuie să fie capabile să absoarbă, să se adapteze și să se refacă în urma unor perturbări, oricând și oriunde ar apărea. Îmbunătățirea vizibilității dinamice, identificarea riscurilor și soluțiile de atenuare vor permite companiilor să răspundă la schimbările bruște ale lanțurilor de aprovizionare. Planificarea scenariilor și analizele de risc și oportunitate le vor ajuta să se adapteze la evoluția cererii și a ofertei. Modelarea și simularea rețelei, testele de rezistență, dimensionarea strategică a rezervelor și opțiunile de aprovizionare multiplă vor permite organizațiilor să gestioneze incertitudinile.
• Relevanță: Lanțurile de aprovizionare vor trebui să fie centrate pe client și agile, astfel încât să se poată adapta rapid și eficient din punct de vedere al costurilor la schimbările cererii. Captarea de noi seturi de date, inclusiv date în timp real, din interiorul și din afara organizației și din întregul lanț valoric va fi esențială. Automatizarea și inteligența artificială vor permite organizațiilor să identifice rapid noi modele de date pentru a informa mai bine procesul decizional. Trecerea de la modele centralizate și liniare de aprovizionare la rețele descentralizate care utilizează producția la cerere și, în unele cazuri, aducerea producției mai aproape de punctul de vânzare, poate ajuta organizațiile să răspundă mai bine așteptărilor clienților în ceea ce privește îndeplinirea comenzilor.
• Sustenabilitate: Lanțurile de aprovizionare moderne trebuie să sprijine, dacă nu chiar să accelereze, agendele de sustenabilitate ale organizațiilor. Pentru a câștiga încrederea părților interesate, organizațiile trebuie să facă lanțurile lor valorice transparente; o modalitate de a face acest lucru este prin intermediul blockchain sau al unei tehnologii similare. De asemenea, va fi esențială trecerea de la procese liniare la procese circulare, în circuit închis, care să minimizeze deșeurile.

De asemenea, raportul evidențiază două provocări mai profunde și pe termen lung ca urmare a pandemiei și a războiului: securitatea energetică, în condițiile în care economiile europene trebuie să se ocupe de marea lor dependență de aprovizionarea cu petrol și gaze naturale, accelerând în același timp reducerea emisiilor nete de CO2 la zero; și necorelarea talentelor, ca urmare a îmbătrânirii populației, a evoluției așteptărilor angajaților și a schimbărilor în cererea de competențe.